"La Judecata de apoi omul se va privi ca într-o oglindă“ - Slujba arhiereasca la Biserica Sfantul Nectarie

• f nectrieDorim să zidim această catedrală în sufletele tuturor credincioşilor“

Biserica Ortodoxă l-a prăznuit ieri pe Sfântul          Ierarh             Nectarie Taumaturgul. Cu acest prilej, biserica din cartierul ieşean Alexandru cel Bun, impunătoare ca o catedrală, închinată Sfântului din Eghina (Grecia), şi-a serbat hramul. La acest eveniment au participat peste 3.000 de credincioşi din Iaşi, dar şi din alte judeţe ale Moldovei.

Biserica cu hramurile „Sf. Nectarie“, „Naşterea Maicii Domnului“ şi „Sf. Ilie Tesviteanul“, Protopopiatul Iaşi 1, şi-a cinstit ieri unul dintre ocrotitori. Duminică, 8 noiembrie 2009, începând cu ora 16:00, a avut loc un concert de muzică religioasă susţinut de Corul Academic „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii de Stat „Moldova“, dirijat de maestrul Doru Morariu. A urmat slujba Vecerniei unită cu Litia, la finalul căreia pr. Gabriel Coroamă de la parohia Breazu, profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi, a ţinut un cuvânt de învăţătură. Răspunsurile la strană, atât la Vecernie cât şi la Utrenia din ziua hramului, au fost date de grupul psaltic al Bisericii „Sf. Nectarie“, dirijat de Daniel Popa. Credincioşii, veniţi să-l cinstească în mod deosebit de ziua lui pe Sfântul vindecător de cancer, s-au aşezat la rând pentru a se închina cinstitelor moaşte, aflate în acest sfânt lăcaş de trei ani. Veniţi de departe, purtând în mâini flori, lumânări, pomelnice, pelerinii nu-şi puteau stăpâni lacrimile în momentul în care sărutau racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Nectarie. Unii au venit să-i mulţumească, alţii să-i ceară ajutorul, atât cei mari cât şi cei mici.

• Mai mulţi copii cu numele Nectarie sau Nectaria

După slujba Utreniei, soborul de 16 preoţi s-a îndreptat către baldachinul Sfântului, unde s-a oficiat slujba Acatistului. În timpul Sfintei Liturghii oficiate de pr. Ionel Darie, de la Biserica „Sf. Parascheva“ din Vaslui, credincioşii care au trecut pe la moaştele Sfântului au fost miruiţi şi binecuvântaţi de preoţii slujitori. Răspunsurile la strană au fost date de corala Bisericii „Sf. Nectarie“, dirijată de Ana Dumitru. Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de pr. Nicolae Dorneanu de la parohia „Sf. Mahramă“ şi „Sf. Martiri Brâncoveni“, Protopopiatul Iaşi 2, care a vorbit despre rugăciunile pe care Sf. Nectarie le înalţă pentru oameni la Dumnezeu şi despre minunile pe care Sfântul le-a săvârşit încă de când a fost sfinţit locul pentru actuala biserică din cartierul Alexandru cel Bun. La final, pr. paroh Petrică Lehaci a amintit faptul că, după aducerea moaştelor Sfântului Nectarie la Iaşi, mulţi dintre prunci au fost botezaţi cu numele Nectarie sau Nectaria. De asemenea, pr. paroh a reamintit celor prezenţi minunea prin care moaştele Sfântului Nectarie au ajuns la Iaşi. Sărbătoarea de la Biserica „Sf. Nectarie“ s-a încheiat aseară cu slujba Sfântului Maslu oficiată de un sobor impresionant de preoţi, în prezenţa a sute de credincioşi.

Lucrările de pictură, în desfăşurare

În ultimul an, la Biserica „Sf. Nectarie“ din Iaşi au continuat lucrările de pictură în tehnica frescă, în prezent fiind finalizată în proporţie de 80% pictura în sfântul altar. S-au mai realizat lucrări din piatră la treptele şi soclul bisericii. De asemenea, în balconul de la intrarea în sfântul lăcaş, s-a pictat în mozaic, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi sub îndrumarea PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, scena Naşterii Maicii Domnului, Sf. Nectarie şi Sf. Ioan Rusul. „Sunt foarte mulţi credincioşi care au o deosebită evlavie atât la Sf. Nectarie, cât şi la Sf. Ioan Rusul, atât de cunoscut nu numai în Grecia, ci în toată lumea. Dorim să accentuăm partea duhovnicească, să zidim această catedrală în sufletele tuturor credincioşilor. De-a lungul celor trei ani de când moaştele Sfântului Nectarie se află la Iaşi, s-au întâmplat multe minuni atât la biserica noastră, cât şi în viaţa multor credincioşi, care mulţumesc şi astăzi pentru binefacerile primite“, a spus pr. paroh Petrică Lehaci.

Publicat de ortodoxiepenet la 23:35

Trimiteţi un comentariu

    

                                                                             

 Miercuri noaptea, credincioşii de la „Sf. Nectarie“ participă la mica „priveghere“ care le aduce sănătate

Biserica cu hramurile „Sfântul Ierarh Nectarie“, „Naşterea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Prooroc Ilie“ din Iaşi adună de trei ori pe săptămână credincioşi nu doar din cartierul Alexandru cel Bun, ci şi din alte parohii ale oraşului. Vinerea dimineaţa, după oficierea Sfintei Liturghii, luni seara, începând cu ora 18:00, şi miercuri seara, începând cu ora 23:00, în sfântul lăcaş se oficiază Taina Sfântului Maslu.

Cel puţin patru preoţi săvârşesc slujba Sfântului Maslu, care se oficiază lunea, miercurea şi vinerea la impunătoarea biserică din cartierul Alexandru cel Bun. Pe parcursul saptămânii, oamenii încearcă să fie prezenţi la toate cele trei slujbe, pe lângă participarea la Sfânta Liturghie ce se oficiază zilnic. Atât bătrânii cât şi tinerii, atât femeile cât şi bărbaţii, atât cei sănătoşi cât şi cei bolnavi, atât cei fericiţi cât şi cei aflaţi în suferinţă, atât cei care cer cât şi cei care mulţumesc păşesc pragul bisericii „Sf. Nectarie“ pentru a afla bucuria, alinarea, izbăvirea sau mulţumirea sufletească. Nu ai cum să-ţi dai seama dacă o femeie care se roagă, alături de preoţii slujitori lui Dumnezeu, în timpul oficierii Tainei Sfântului Maslu plânge de bucurie sau pentru că are un necaz, o suferinţă. Oamenii care vin la slujbă trec să se închine mai întâi la moaştele Sfântului Nectarie, vindecătorul de cancer, faţă de care au o mare evlavie.

„Cu adevărat este o binecuvântare“

În momentul în care unul dintre preoţii slujitori citeşte Sfânta Evanghelie sau o rugăciune, îi acoperă cu epitrahilul pe credincioşii din jurul său, amintind parcă de Mântuitorul Iisus Hristos, în jurul căruia se adunau mulţimile pentru a-i asculta învăţăturile. În timpul rostirii rugăciunilor, oamenii sunt miruiţi şi binecuvântaţi de un alt părinte slujitor. În liniştea din toiul nopţii, în biserica „Sf. Nectarie“ din Iaşi răsună glasul cristalin al cântăreţului de la strană, elev al Seminarului „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi, ce răspunde cu „Doamne miluieşte“ întreit la cererile şi mulţumirile înălţate către Dumnezeu de către preoţi, în timpul ecteniilor mari. Credincioşii secondează strana în cântare, toată suflarea laudă şi mulţumeşte lui Dumnezeu. Părintele Petrică Lehaci, parohul bisericii „Sfântul Nectarie“, ţine un cuvânt în care mulţumeşte Sfântului Ierarh Nectarie pentru că este rugător înaintea lui Dumnezeu. Le mulţumeşte şi credincioşilor care s-au rugat în sfântul lăcaş de cult. „Dumnezeu să ne binecuvinteze şi să ne ajute să ducem la bun sfârşit această rugăciune de seară. Cu adevărat este o binecuvântare când venim aici, la biserică, reuşind să învingem somnul“, a spus pr. paroh.

„Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie...“

Oamenii se aşază din nou în genunchi, de îndată ce începe slujba acatistului Sfântului Nectarie. Rând pe rând, preoţii slujitori citesc cu glas mare icoasele şi condacele din acatistul vindecătorului de cancer. Oboseala nu pare să-i stăpânească pe credincioşii care au ales ca prima oră din ziua de joi să şi-o petreacă în rugăciune. „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni“ - cântă unul dintre preoţii slujitori, într-o psaltică românească. Rugăciunea de la finalul acatistului încheie această mică „priveghere“, nu înainte ca prinoasele aduse dar şi cei prezenţi la slujbă să fie stropiţi cu agheazmă mică. După ce trec iarăşi pe la racla cu moaştele sfântului tămăduitor, oamenii se închină pe la sfintele icoane, apoi se îndreaptă către casele lor.

Slujba Sfantului Maslu la Biserica sf Nectarie ...

Pr. lect. dr. Ilie Melniciuc                

Carti de Ilie Melniciuc-Puica
Autocefalia bisericii si marturisirea credintei

Coordonator(i): Viorel Sava, Ilie Melniciuc-Puica

Categorii: Ortodoxie, Religie, Crestinism

Editura: Doxologia [2011]

Preţul: 29,00 lei

„Sfântul Maslu e foarte bun în primul rând pentru sănătate. Eu făceam crize de astm după ce am născut, în 1999. Am citit Paraclisul Maicii Domnului şi din Psaltire, după care am început să merg la Sfântul Maslu la mai multe biserici şi mănăstiri. Din luna noiembrie a anului 2008 nu lipsesc în nici o miercuri-noapte de la „Sfântul Nectarie“. Se face o slujbă care îţi intră la suflet. Este foarte bine că Sfântul Maslu se face noaptea, pentru că serviciul nu-mi permite să vin lunea sau vinerea. La toată lumea spun să vină la această slujbă“, a mărturisit Ana Cristina Tănase, 37 de ani.

„Venim în fiecare miercuri la Sfântul Maslu, pentru că simţim harul lui Dumnezeu prin rugăciune şi ne merge bine toată săptămâna. Vin de acasă necăjită, cu probleme, iar aici le las deoparte şi mă pregătesc pentru toată săptămâna. Vin bolnavă, plec sănătoasă, vin nervoasă, plec liniştită. Am început să înţelegem rugăciunile şi evangheliile, iar faptul că preoţii ne miruiesc de mai multe ori este un lucru minunat. Mi se par atât de puternice rugăciunile care se citesc... N-am trăit astfel de momente până acum. Am impresia că nu trăiesc pe pământ. Îmi doresc să particip la fiecare slujbă, cât voi mai fi în putere“, a spus Elena, 56 de ani.

Cititi si "Moastele Sfantului Ierarh Nectarie, de doi ani la Iasi"

"La Judecata de apoi omul se va privi ca într-o oglindă“ - Slujba arhiereasca la Biserica Sfantul Nectarie

    

teofilact spunea...

Intradevar e vindecator, eu particip foarte de la Maslu din acea biserica minunata.Si am fost chiar vindecat miraculos.Voi reveni.

adresa mea de blog este:

http://teofilact.blogspot.com/

09 mai 2009 20:53

Trimiteţi un comentariu

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom)

• Linkuri utile din MMB

* Seminarul Neamt
* Centrul "Sfintii Arhangheli"
* Centrul Sfantul Nicolae
* MMB
* Fundatia Solidaritate si Speranta
* Protopopiat Onesti
* Protopopiat Bacau Sud
* Seminar Dorohoi
* Seminar Piatra Neamt
* Protopopiatul Roman
* Protopopiatul Botosani

• Parohii

* Adormirea Maicii Domnului-Galata
* Buhalnita
* Burdujeni-Suceava
* Cauesti
* Frumoasa
* Gradini
* Nasterea Maicii Domnului-Dorohoi
* Sfanta Cruce-Suceava
* Sfantul Gheorghe-Botosani
* Sfantul MIna
* Sfantul Stefan
* Sfintii Imparati-Baltati
* Talpalari
* Toma Cozma

• Siteuri eparhii

* Arhiepiscopia Alba Iulia
* Arhiepiscopia Clujului
* ARHIEPISCOPIA ORTODOXA ROMANA DIN AMERICA
* Arhiepiscopia Romanului si Bacaului
* Arhiepiscopia Sucevei
* Arhiepiscopia Tomisului
* Catedrala din Baia Mare
* EPISCOPIA ARGESULUI SI MUSCELULUI
* Episcopia Caransebesului
* EPISCOPIA DUNARII DE JOS
* Episcopia Giurgiului
* Episcopia Husilor
* Episcopia Italiei
* EPISCOPIA Maramureşului
* EPISCOPIA ORADIEI
* Episcopia Ramnicului
* Episcopia Severinului
* Episcopia Sloboziei si Calarasilor
* http://www.searchromania.net
* Mitropolia Ardealului
* Mitropolia Banatului

* Mitropolia Basarabiei                                                                    
* Mitropolia Olteniei
* Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale
* MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A GERMANIEI,
* Patriarhia

•  Biserica „Sf. Nectarie“ din Iaşi îşi serbează luni...

Parohia cu hramurile „Sfântul Ier. Nectarie“, „Sfântul Ilie“ şi „Naşterea Maicii Domnului“ a sărbătorit ieri, 15 octombrie, doi ani de când a fost sfinţit altarul bisericii şi de când o părticică din moaştele Sfântului Nectarie de la Eghina este adăpostită de biserica ieşeană. Programul liturgic a început cu slujba Utreniei care a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire pentru compozitorul Gavriil Musicescu, de la a cărui trecere în veşnicie se împlinesc 105 ani.

Pentru a marca aceste evenimente, parohia „Sf. Nectarie“, în parteneriat cu Filarmonica de Stat Moldova Iaşi şi cu Primăria Municipiului Iaşi, a organizat un concert de muzică religioasă intitulat „Rugăciune“. Cele opt cântări religioase au fost intonate începând cu ora 11:00 de Corul Academic al Filarmonicii „Moldova“, care împlineşte anul acesta 55 de ani de activitate, sub bagheta dirijorului Doru Morariu.

Sfânta Liturghie săvârşită zilnic

Părintele paroh Petrică Lehaci(foto stanga), care a împlinit ieri trei decenii de preoţie, a spus ce au însemnat aceşti doi ani de când o părticică din moaştele Sfântului Nectarie se află spre închinare în baldachinul din sfântul lăcaş: „În primul rând, trebuie să menţionez faptul că la biserica noastră se oficiază Sfânta Liturghie în fiecare zi. Mai mult de atât, oficiem Taina Sfântului Maslu în fiecare vineri, după Sfânta Liturghie, dar şi lunea, de la ora 18:00, pentru ca enoriaşii care merg la serviciu să poată participa la această taină“. Sfântul Nectarie a făcut minuni şi la Iaşi în aceşti doi ani de când o părticică din moaştele sale este venerată de credincioşii din toată ţara. Râuri de lacrimi au fost vărsate atât pentru a cere vindecare, cât şi pentru a mulţumi pentru însănătoşire. „Îmi amintesc cum veneau din proprie iniţiativă nişte elevi de la Şcoala nr. 13 din cartierul Alexandru cel Bun să se roage pentru un coleg care era bolnav. După trei săptămâni, aceşti copii au venit alături de colegul lor, care fusese operat în străinătate, pentru a mulţumi Sfântului Nectarie pentru ajutor. Câtă solidaritate este între aceşti copii care fac religia la şcoală, care, auzind de minunile Sfântului Nectarie au venit să se roage. Astfel de întâmplări sunt nenumărate. N-am să pot uita o altă minune a Sfântului Nectarie. Un italian care a trecut de la Biserica Catolică la Biserica Ortodoxă a avut o boală şi, prin rugăciunea Sf. Nectarie şi printr-un simplu ştergar atins de sfintele moaşte, s-a vindecat. Acest om avea piatră la glandele salivare. S-a trezit noaptea cu acea piatră în gură şi nu a mai avut nevoie de operaţie“, a mai spus părintele paroh.

Sfantul Nectarie - Minuni in Romania

 
„Eu știu cine sunteţi, părinte.



Sunteţi Sfântul Nectarie!” 1
Spre dimineaţa unei nopţi de toamnă am avut un vis. Mă frământau unele probleme și căzusem în deznădejde. Din senin, un moșneguţ, îmbrăcat în haine preoţești, negre, pășește în camera mea, zâmbind și emanând o bunătate nespusă. I-am recunoscut chipul dintr-o fotografie dragă mie. Am început să plâng. „Fugi de la mine, nu sunt eu vrednic să văd sfinţii lui Dumnezeu”, i-am spus. A zâmbit. S-a apropiat și m-a întrebat: „Ia spune, ce te apasă?”.



Am prins curaj. I-am spus tot ce aveam pe suflet și, în genunchi, i-am îmbrăţișat picioarele, plângând. A urmat un dialog pe care îl voi păstra pentru mine. A apărut și bunica mea, care i-a strigat: „Eu știu cine sunteţi, părinte. Sunteţi Sfântul Nectarie”. „Da, eu sunt”, a răspuns zâmbind. L-am rugat să mă mai lase să-l îmbrăţișez. Plângeam. M-am trezit plângând. Ce bucurie am trăit atunci.



M-am temut să nu fie un vis de la diavol, de aceea i-am povestit unui stareţ de mănăstire. „Măi, măi, câte mai face Sfântul Nectarie”, a spus cu lacrimi în ochi. De atunci am știut că trebuie să ajung în Grecia, la el acasă. Nu știu cum m-am trezit pe feribotul de Eghina, „Aghios Nektarios”.



Am pășit în curtea mănăstirii seara, exact la începutul privegherii dinaintea hramului. Ce atmosferă tainică, păream a fi pe altă lume. Inima părea că-mi sparge pieptul. Sfintele moaște, sfântul mormânt, chilia „bunicuţului”, mănăstirea cu florile atât de dragi lui, toate care mai înainte doar visam să le văd. Eram ca un copil într-un magazin cu dulciuri. Și ce „dulciuri” am găsit la mănăstirea sfântului... Ne-am întors a doua zi la Sfânta Liturghie. Catedrala plină. Mulţi arhierei. Păreau desprinși din icoane. M-am ascuns într-un colţ și am simţit nevoia să plâng. Nu puteam îndura atâta bucurie.



„–Sfântul meu, ajută-mi! Ascultă-mi rugăminţile!”



M-am rugat și pentru o cunoștinţă care tocmai rămăsese fără serviciu și care avea o situaţie extrem de dificilă. La un moment dat, o voce lăuntrică mi-a spus scurt: „Va avea serviciu înainte să ajungi tu în ţară”. Am uitat repede, am pus totul pe seama dorinţei de miracol, care nu dă pace oamenilor mândri. Am părăsit Eghina a doua zi. O parte din suflet a rămas acolo. Până mă voi reîntoarce. Seara, la o tavernă, serveam cina. Am primit un sms. „Nu-mi vine să cred. M-am angajat. M-au sunat niște foști prieteni de care nu mai știam nimic de multă vreme. E un miracol”. Mi-au dat lacrimile instantaneu. „Măi, măi, câte mai face Sfântul Nectarie…”




(Marian Ionică)


Sfântul vindecă un copil de astm şi




aduce acasă un adolescent rebel



Am aflat de Sfântul Nectarie din Formula As. Băiatul nostru suferă de astm bronşic încă din copilărie (acum e adolescent). Am încercat diferite metode de tratament şi la medici alopaţi şi la homeopaţi. Avea perioade când îi era mai bine, altele când răcea des şi avea dificultăţi în respiraţie. În primăvara aceasta a făcut o pneumonie urâtă, astfel încât ne-am văzut nevoiţi să îl internăm în spital, doctoriţa nu era mulţumită de felul în care răspunde la tratament, avea două săptămâni de antibiotice, astmul lui se decompensase. Eram disperată.

Atunci mi-am amintit de Acatistul Sfântului Nectarie pe care îl purtam cu mine, dar pe care nu îl citisem niciodată. Am început să îl citesc şi vizibil evoluţia băiatului a fost mai bună, s-a însănătoşit şi nu a mai avut nicio manifestare a astmului de atunci (a trecut un an şi jumătate de la cele întâmplate). În toamnă, ne-au ajutat Dumnezeu şi Sfântul Nectarie şi am ajuns şi în Eghina la moaştele sale. Am simţit o emoţie de nedescris, nu-mi puteam stăpâni lacrimile şi nu mai ştiam cum să îi mulţumesc sfântului pentru binele pe care ni l-a făcut.



Am mai trecut printr-o încercare din care ne-a salvat tot Sfântul Nectarie. Într-o seară am avut o discuţie aprinsă cu fiul meu, după care a plecat de acasă. Se făcuse târziu, îi tot telefonam şi nu ne răspundea. Eram foarte îngrijoraţi şi nu ştiam ce să facem. Atunci i-am strigat sfântului să ne ajute şi... după vreo douăzeci de apeluri zadarnice băiatul ne-a răspuns la telefon, a venit acasă, ne-am împăcat şi totul a fost bine de atunci. În secunda în care i-am cerut ajutorul sfântului, ne-a şi răspuns la telefon.


(Laura)

Sâmbătă, 18 aprilie, începând cu ora 2330, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia, pe plaja Modern, Utrenia Învierii în care va da Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Sfânta Lumină va fi adusă prin amabilitatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor cu un avion militar, de la Ierusalim, via Suceava.

La sfârşitul slujbei Învierii, Ierarhul Tomisului va ţine un Cuvânt Pastoral de Înviere. Apoi, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa. Răspunsurile liturgice vor fi date de Corala bărbătească „Armonia“ a Arhiepiscopiei Tomisului.

Duminică, 19 aprilie, începând cu ora 1200, la Catedrala Arhiepiscopală IPS Teodosie va săvârşi slujba celei de-a doua Învieri în care Sfânta Evanghelie va fi rostită în 12 limbi, după numărul apostolilor.



La ora 1800, credincioşii constănţeni sunt aşteptaţi să ia parte la Concertul pascal ce va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor.



Despre Sfânta Lumină de la Ierusalim Înaltpreasfinţitul Teodosie a afirmat: „Pe noi, creştinii ortodocşi, ne mângâie Mântuitorul Hristos în fiecare an cu această lumină. Coboară din cer sub forma razelor de lumină nematerialnică, aprinde făcliile patriarhului ortodox al Ierusalimului, de deasupra Sfântului Mormânt. De la întâistătătorul Ierusalimului lumina este dată tuturor celor ce ţin mănunchi de 33 de lumânări în mâini, după anii vieţii Mântuitorului. Această lumină nematerială, venită din cer, ne confirmă că Hristos a înviat şi că lumina Învierii Sale este neînserată. De aceea, în fiecare an se înnoieşte şi se răspândeşte la Ierusalim şi din Ierusalim la toată lumea creştină“.

Created by Crazyprofile.com

Hramul Bisericii „Sfântul Nectarie“ din Iaşi




Hramul Bisericii „Sfântul Nectarie“ din Iaşi Mii de credincioşi au participat la hramul Bisericii 'Sfântul Ierarh Nectarie' din cartierul ieşean Alexandru cel Bun. La Vecernia de luni seara s-a lansat cartea 'Sfântul Nectarie - Minuni în România' şi s-a vizionat expoziţia de icoane 'Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi', informează „Ziarul Lumina”, Ediţia de Moldova.



Biserica 'Sfântul Ierarh Nectarie' din Iaşi şi-a serbat ieri hramul. Luni seara a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia de către arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi. Sute de credincioşi au venit la biserica aflată în cartierul ieşean Alexandru cel Bun pentru a se închina raclei ce adăposteşte un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul. Arhimandritul Dosoftei Şcheul a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la viaţa Sfântului Ierarh Nectarie, amintind de faptul că din anul 2006 o părticică din moaştele vindecătorului de cancer se află în acest sfânt lăcaş. 'Sfântul Ierarh Nectarie este un sfânt al zilelor noastre, care lucrează în viaţa fiecăruia, a celor care îl cinstesc şi i se roagă. Mulţi dintre cei prezenţi pot mărturisi despre minunile, despre ajutorul şi despre ocrotirea Sfântului Ierarh Nectarie. Noi, ortodocşii, credem că toţi sfinţii sunt mijlocitorii noştri înaintea Preasfintei Treimi. Aşa trebuie să avem credinţa, că Sfântul Nectarie nu ne va lăsa ori de câte ori îi vom cere ajutorul. Să le cerem ajutorul sfinţilor. Felicităm pe părintele paroh Petrică Lehaci şi pe ceilalţi preoţi slujitori de la această biserică pentru că în fiecare zi săvârşesc Sfânta Liturghie. Vă felicităm şi pe dumneavoastră, iubiţi credincioşi, cei veniţi să vă rugaţi în această biserică, contribuind după puteri la terminarea lucrărilor', a spus arhim. Dosoftei Şcheul.



Numărul total de ştiri postate: 25,431

Invierea Domnului Nostru Iisus Hristos

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesupt, toate puterile cereşti au strigat: Dătătorule de Viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Troparul Marelui Praznic al Învierii Domnului – gl. al 2-lea.
Sarbatoarea sarbatorilor si Praznicul praznicelor


Hristos a inviat, fratii mei!



Cei inghetati se strang in jurul focului, cei flamanzi se strang in jurul mesei; cei care au rabdat suferinta mare in noaptea cea lunga se bucura la venirea zorilor; cei sleiti de lupte aprige se veselesc la venirea biruintei neasteptate. O, Doamne, prin Invierea Ta, Tu Te-ai facut toate lucrurile pentru toti oamenii!



O, Preabogatule Imparate, cu un dar, Tu ai umplut toate mainile noastre intinse catre cer! Bucurati-va, o, tu, cerule si, o, tu, pamantule, bucurati-va! Bucura-te, o, tu, cerule, precum se bucura mama care isi hraneste copiii cei flamanzi; bucura-te, o, tu, pamantule, precum se bucura copiii la primirea hranei din mainile mamei lor! »»»



Introducere la Apocalipsa Sfântului Ioan


În cea de-a doua jumătate a secolului I, istoria creştinismului devine dramatică şi nu rareori capătă aspecte tragice. Noua religie se diferenţiază de iudaismul cu care unii încercaseră s-o confunde, îşi defineşte individualitatea proprie, se organizează în unităţi distincte, Bisericile locale, păstrându-şi în acelaşi timp dimensiunea ecumenică, îşi defineşte ierarhia. Conflictele cu iudaismul şi cu ereziile sunt acum mai mult de natură ideologică. În schimb, se ascute conflictul dintre creştinism şi puterea imperiului roman. Nucleul acestui conflict îl constituie apariţia fenomenului cunoscut sub numele de „apoteoza imperială“. Conducătorii unui imperiu vast, cosmopolit şi cu o mare diversitate religioasă îşi dau seama din ce în ce mai mult că unitatea lui poate fi menţinută şi consolidată numai dacă şeful statului îşi va asuma şi atribute divine. Începutul, prudent, se făcuse după moartea lui Iuliu Cezar, căruia i se acordase titlul de divus (divin, dumnezeiesc). Octavian August face pasul decisiv; el se proclamă zeu şi porunceşte ca în toate oraşele imperiului să i se ridice statui, alături de acelea ale noii zeiţe Roma. Cetăţenii imperiului au libertatea de a-şi cinsti zeii proprii, dar şi obligaţia de a aduce rugăciuni şi jertfe la picioarele statuii imperiale, întru cinstirea „zeului“ unificator. Paranoia câtorva din urmaşii lui Octavian August va împinge acest fenomen până la forme şi dimensiuni demenţiale. De aici începe conflictul. Creştinii cred şi mărturisesc că numai un singur om este, în acelaşi timp, şi Dumnezeu: Iisus Hristos. În consecinţă, ei refuză să-i recunoască cezarului titlul de divus (divin) şi de Kyrios (Domn), refuzând să-i aducă jertfe sau orice alt fel de închinare. Atitudinea lor e interpretată ca un refuz de a-i recunoaşte şefului statului - şi statului însuşi - autoritatea legitimă, şi astfel un proces de conştiinţă pur religioasă se transformă într-un proces politic de o mare încrâncenare şi cruzime, care se anunţă - şi va fi - de lungă durată. Creştinii sunt suspectaţi, pândiţi, persecutaţi, hăituiţi, vânaţi ca fiarele, târâţi în tribunale, supuşi la îngrozitoare interogatorii şi torturi, condamnaţi la moarte, executaţi în temniţe şi-n arene publice. Unii rezistă şi devin martiri, alţii ajung la capătul puterilor şi apostaziază, alţii pactizează cu stăpânirea şi adoptă forme acoperite. Oricum, pericolul e puternic şi ameninţător.

Unul din cei mai sângeroşi persecutori ai creştinilor este Domiţian. Îi cade victimă şi Sfântul Ioan Evanghelistul, foarte bătrân, retras în Efes. În anii 94-95 el este exilat în insula Patmos. Aici, în stări de extaz, primeşte el de la Dumnezeu, prin Iisus Hristos, descoperirea (apocalipsa) unor taine pe care le va consemna în cartea menită să încheie canonul Noului Testament şi, totodată, să-i reconforteze pe creştinii care vor crede că, în ciuda uriaşelor şi devastatoarelor ofensive ale răului, binele suprem va triumfa prin Iisus Hristos; întru El se vor bucura atât cei ce au rezistat ispitelor căderii, cât şi cei ce au murit mărturisindu-şi credinţa.



Scrierea îi aparţine genului numit „apocaliptic“, ilustrat în principal de profetul Daniel, dar destul de cultivat şi în primul secol al erei creştine. În epocă, înţelesul mai exact al cuvântului grecesc apokálypsis desemna acţiunea de a dezvălui, a da la o parte vălul care acoperă tainele lui Dumnezeu. Ca atare, şi Apocalipsa Sfântului Ioan, deşi inspirată, foloseşte toate mijloacele şi procedeele genului, precum aproximaţia (ambiguitatea artistică), hiperbola (exagerarea, supradimensionarea), fantasticul, pseudonimia (substituirea de nume proprii, relaţia nomen-cognomen), dar mai ales simbolismul (al culorilor, al pietrelor, şi în primul rând al numerelor). Toate acestea, menite aiurea să deconcerteze, sub pana Sfântului Ioan capătă transparenţă, unitate şi sens, în scene de o mare densitate simbolică, în care prevalează gustul pentru ordine, simetrie şi mişcare dramatică, un gust care izbuteşte să învingă precaritatea limbii greceşti în care e scrisă opera.

Notele de subsol ale versiunii de faţă se străduiesc să-l asiste pe cititor în descifrarea unor înţelesuri. În mare, planul scrierii se prezintă astfel:

Titlu şi adresare (1, 1-8).

Scrisori către cele şapte Biserici (1, 9 - 3, 22).

Tronul lui Dumnezeu şi curtea cerească (4, 1-11).

Cele şapte peceţi (5, 1 - 8, 6).

Cele şapte trâmbiţe (8, 7 - 11, 19).

Cele şapte semne (12, 1 - 15, 4).

Cele şapte cupe (15, 5 - 16, 21).

Babilonul cel mare (17, 1 - 19, 5).

Biruinţa lui Hristos (19, 6 - 22, 5).

Epilog (22, 6-21).
[ NT ] Noul Testament


[ Ap ] Apocalipsa Sfântului Ioan

[ Cap. 1 ] Introducere. Salutare către cele şapte Biserici. Vedenie pregătitoare.



1 Descoperirea a lui Iisus Hristos, pe care Dumnezeu I-a dat-o pentru ca să le arate robilor Săi cele ce trebuie să se petreacă'n curând; şi El, prin trimiterea îngerului Său b, i-a destăinuit-o robului Său Ioan,

Dn 2:28-29 Dn 2:45 Ap 1:19 Ap 4:1 Ap 22:6

2 care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Iisus Hristos, pe toate câte le-a văzut.

Ap 1:9 Ap 6:9

3 Fericit este cel care citeşte şi cei ce ascultă cuvântul acestei profeţii şi păstrează cele scrise într'însa!; pentru că vremea e aproape.

Lc 11:28 Ap 22:7 Ap 22:10

4 Ioan, celor şapte Biserici care sunt în Asia c: Har vouă şi pace de la Cel-ce-Este şi Cel-ce-Era şi Cel-ce-Vine d şi de la cele şapte duhuri care sunt înaintea tronului Său,

Ies 3:14 Is 41:4 Mt 11:3 Lc 7:19 1Tim 1:2 Evr 13:8 Ap 1:8 Ap 3:1 Ap 4:5 Ap 4:8 Ap 5:6 Ap 11:17 Ap 16:5 :

5 şi de la Iisus Hristos, Martorul cel credincios, Cel Întâi-Născut din morţi e şi Domnul împăraţilor pământului. Celui ce ne iubeşte şi prin sângele Său ne-a dezlegat din păcatele noastre

Ps 88:27 Ps 129:8 Is 40:2 1Co 15:20 Col 1:18 Evr 9:14 1Ptr 18:19 1In 1:7 Ap 3:14 Ap 19:11 Ap 19:16 :

6 şi ne-a făcut pe noi împărăţie, preoţi Dumnezeului şi Tatălui Său, Lui fie-I slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.

Ies 19:6 Ps 44:16 Is 61:6 Is 66:21 Lc 12:32 Rm 5:17 1Ptr 2:5 1Ptr 2:9 Ap 5:10 Ap 20:6

7 Iată, El vine cu norii, şi fiece ochi Îl va vedea, şi cei ce L-au împuns; şi din pricina Lui se vor tângui toate seminţiile pământului. Da! Amin!

Is 3:14 Dn 7:13 Za 12:10 Za 12:12 Mt 24:30 Mt 25:31 Mt 26:64 Mc 13:26 Mc 14:62 Lc 21:27 In 19:34 In 19:37 1Tes 4:17 :

8 Eu sunt Alfa şi Omega f, zice Domnul Dumnezeu, Cel-ce-Este, Cel-ce-Era şi Cel-ce-Vine, Atotţiitorul.

Ies 3:14 Is 41:4 Am 3:13 Am 4:13 Mt 11:3 Lc 7:19 In 8:58 Ap 1:4 Ap 4:8 Ap 8:58 Ap 11:17 Ap 15:3 Ap 16:5 Ap 16:7 Ap 16:14 Ap 19:6 Ap 19:15 Ap 21:6 Ap 21:22 Ap 22:13 :

9 Eu, Ioan, fratele vostru şi împreună cu voi părtaş la necazul şi la împărăţia şi la răbdarea întru Iisus, fost-am în insula ce se cheamă Patmos g, pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturisirea lui Iisus.

Rm 8:17 2Tes 1:4 Ap 1:2

10 În duh am fost h în zi de Duminică i, şi'n urma mea am auzit un glas mare ca de trâmbiţă,

Is 48:12

11 care zicea: „Ceea ce vezi scrie într'o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes şi la Smirna şi la Pergam şi la Tiatira şi la Sardes şi la Filadelfia şi la Laodiceea“.

12 Şi m'am întors să văd glasul care vorbea cu mine. Şi'ntorcându-mă, am văzut şapte sfeşnice de aur;

Ies 25:37 Za 4:2

13 şi'n mijlocul sfeşnicelor, pe Cineva asemenea cu Fiul Omului, îmbrăcat în veşmânt lung până'n pământ şi încins pe sub sân cu cingătoare de aur.

Iz 1:26 Iz 9:2 Iz 9:11 Dn 7:13 Dn 10:5 Dn 10:16

14 Capul Său şi părul Său erau albe ca lâna albă, ca zăpada; şi ochii Săi, ca para focului;

Fc 49:12 Dn 7:9 Dn 10:6 Ap 2:18 Ap 19:12

15 şi picioarele Lui erau asemenea bronzului lămurit în cuptor j; şi glasul Său era ca vuietul apelor multe;

Iz 1:24 Iz 43:2 Dn 10:6 Ap 2:18 Ap 14:2 Ap 19:6 Ap 19:12

16 în mâna Lui cea dreaptă avea şapte stele; şi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, cu două tăişuri; iar faţa Sa era ca soarele când străluceşte'n puterea lui.

Ps 44:3 Is 49:2 Ef 6:17 Evr 4:12 Ap 1:20 Ap 2:1 Ap 2:12 Ap 2:16 Ap 3:1 Ap 19:15

17 Şi când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. Şi El Şi-a pus peste mine mâna dreaptă, zicând: „Nu te teme; Eu sunt Cel-dintâi şi Cel-de-pe-urmă

Is 41:4 Is 44:6 Is 48:12 Dn 8:18 Dn 10:10 Za 12:10 Ap 2:8 Ap 21:6 Ap 22:13

18 şi Cel-Viu. Mort am fost, şi iată, sunt viu în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi pe ale iadului k.

Iov 12:14 Is 22:22 Ap 20:1

19 Scrie deci cele ce-ai văzut şi cele ce sunt şi cele ce-au să fie după acestea.

Is 48:6 Dn 2:28-29 Dn 2:45 Dn 8:19 Ap 1:1 Ap 4:1 Ap 22:6

20 Taina celor şapte stele pe care le-ai văzut în dreapta Mea şi a celor şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar sfeşnicele cele şapte sunt şapte Biserici.

Ap 1:16 Ap 2:1 Ap 3



ACATISTUL SFÂNTULUI ANTONIE CEL MARE

Ziua prăznuirii: 17 ianuarie

Condaculul 1:

Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viaţă dătător al pustiului. Prin înfrânare şi nevoinţa veştejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Icosul 1:

Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetăţean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai vieţuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ţie:

Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;

Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;

Bucură-te, vlăstarul cel neveştejit al Egiptului;

Bucură-te, povăţuitorul cel mare al pustiului;

Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;

Bucură-te, cel ce voieşti mântuirea muritorilor;

Bucură-te, izbăvitorul din înşelăciuni al celor mulţi;

Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;

Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălţat;

Bucură-te, prin care satana s-a ruşinat;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 2-lea:

Văzându-te pe tine, de Dumnezeu purtătorule, vrăjmaşul, la înălţime ridicat, se ispitea a te împiedica de la toate faptele bune; însă după puţin s-a ruşinat de sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul şi înălţându-te cu sufletul, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 2-lea:

Având cunoştinţa celor ce sunt ca şi cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecătoarele desfătări ale vieţii; deci în mormânt închizându-te, prin multe necazuri te-ai înţelepţit, nădejdea spre Dumnezeu punându-ţi, pentru care auzi acestea :

Bucură-te, insuflătorule al nădejdii în Dumnezeu;

Bucură-te, pierzătorule al nebuniei vrăjmaşului;

Bucură-te, cel ce nu te înspăimanti de rănirile lui;

Bucură-te, biruitorul uneltirilor lui;

Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Egiptului;

Bucură-te, cel mai strălucit decat toţi monahii, lumina cea mai strălucită;

Bucură-te, floarea cea de Dumnezeu împodobită a cuvioşilor;

Bucură-te, frumuseţea cea preastrălucită a sfinţilor;

Bucură-te, luminat desluşitor al înţelepţilor;

Bucură-te, luceafărul strălucitor al luceferilor;

Bucură-te, izvorul cel viu al pustiei;

Bucură-te, glasul cel puternic, risipitor al trandăviei;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt tare te-a făcut în toate, Antonie fericite, că văzând pornirea vrăjmaşilor cea neputincioasă venind asupra ta, neclintit ai rămas şi, cu darul înconjurat fiind de toate părţile, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 3-lea:

Având dumnezeiască dorinţă, încă mai mult a fi necăjit, cugetătorule de Dumnezeu, ai văzut dumnezeiescul har; că din cer lumina pogorându-se, te-a cercetat pe tine în nevoinţă, şi glas ai auzit, întărindu-te şi grăind :

Bucură-te, fiule al dumnezeieştii lumini;

Bucură-te, locaş al Duhului Sfânt;

Bucură-te, făclia cea nestinsă a liniştii;

Bucură-te, canonul cel preadrept al înfrânării;

Bucură-te, privirea cea preadulce a îngerilor şi a oamenilor;

Bucură-te, mărirea cea laudată a celor aleşi;

Bucură-te, izgonitorule al patimilor omeneşti;

Bucură-te, îmbogătitorule de dumnezeiesc har;

Bucură-te, Părinte întâistătător al părinţilor;

Bucură-te, preacinstite iscusit păzitor al celor neînsoţiţi;

Bucură-te, cel ce covârşeşti întru cunoştinta pe cei întelepţi;

Bucură-te, cel ce întăreşti pe credincioşii cei căzuţi ridicându-i;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 4-lea:

Aprins fiind de dumnezeiască dorinţă, către muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurându-te; iar cel nărăvit întru răutate, un disc mare de argint a pus înaintea ta, însă tu ca pe un gunoi defăimându-l cântai lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 4-lea:

Nevoindu-te mai presus de fire, Părinte Antonie, şi biruind relele vicleşuguri diavoleşti, mai presus de acestea te-ai arătat; deci, făcându-te cetăţean al pustiei, auzi acestea :

Bucură-te, canonul şi temelia pustnicilor;

Bucură-te, plângerea împotriva răilor vrăjmaşi;

Bucură-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;

Bucură-te, dătătorule al celor ce cer cele dumnezeieşti;

Bucură-te, că rău ai pătimit, vrăjmaşului împotrivindu-te;

Bucură-te, că, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;

Bucură-te, minunea cea preaveselitoare a îngerilor;

Bucură-te, cel ce eşti rana grea a demonilor;

Bucură-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;

Bucură-te, înaintestătător al credincioşilor;

Bucură-te, prin care s-au deşertat cetăţile;

Bucură-te, prin care munţi în cetăţi s-au schimbat;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 5-lea:

Vrând a trece Nilul, Părinte de Dumnezeu purtătorule Antonie, luntre neaflându-se, te-ai suit pe un crocodil, mergând spre cercetarea rugătorilor tăi, cântând împreună cu dânşii lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 5-lea:

Văzându-te tinerii Egiptului în pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, şi auzind învăţătura ta, s-au schimbat cu dumnezeiască schimbare; pentru care, slăvind pe Dumnezeu, grăim ţie :

Bucură-te, cel ce eşti om între îngeri;

Bucură-te, cel ce eşti înger între oameni;

Bucură-te, cel ce, prin pildele tale, pământul l-ai facut cer;

Bucură-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai surpat sprânceana demonilor;

Bucură-te, cel ce ai înălţat viaţă muritorilor;

Bucură-te, tăinuitorule al dumnezeieştii stăpâniri cea în trei Sori;

Bucură-te, povăţuitorule al dumnezeieştii petreceri;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi;

Bucură-te, mântuirea multora;

Bucură-te, că ne povăţuieşti pe noi a urma ţie;

Bucură-te, că urmând poveţelor tale, adunăm sufletului bogăţie;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 6-lea:

Propovăduitor al dreptei credinţe celor fără de Dumnezeu te-ai arătat şi voind a te face mucenic, cu bărbăţie în oraţ ai intrat; dar, neîmplinindu-ţi dorinţa, cu singură bunăvoinţa te-ai făcut desăvârşit nevoitor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 6-lea:

Ca un luceafar în pustiul Egiptului strălucind, întunericul înşelăciunii ai gonit şi, săvârşind pururea tămăduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit; pentru care primeşti de la noi acestea :

Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioşii;

Bucură-te, prin care oamenii se mântuiesc;

Bucură-te, dumnezeiască mângâiere a bolnavilor;

Bucură-te, harul cel dumnezeiesc al călătorilor;

Bucură-te, că ai vindecat prin rugăciune pe cea îndrăcită;

Bucură-te, preafericite, cel ce de toţi te-ai depărtat;

Bucură-te, că îndată în pustie ai fugit;

Bucură-te, cel ce viaţă îngerească ai uneltit;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut dumnezeiesc slujitor;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat pentru noi mijlocitor către Domnul;

Bucură-te, povăţuitorul poporului către Dumnezeu;

Bucură-te, împăciuitorul oamenilor cu Dumnezeu;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 7-lea:

Rămânând în munţii pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrând pământul, cu grâu şi cu finice se hrănea, fiarele înfricoşându-se, iar pe credincioşi îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 7-lea:

Nou oraş ai arătat adâncimea pustietăţii, Antonie fericite, cel deopotriva cu îngerii; căci ca un alt Ierusalim şi Sinai muntele tău s-a preamărit, şi ca un alt Moise şi Ilie arătându-te, auzi acestea :

Bucură-te, al doilea Moise cu faptele;

Bucură-te, al doilea Ilie cu chipurile;

Bucură-te, cel ce blândeţii lui David te-ai asemănat;

Bucură-te, cel ce cărările Botezului ai urmat;

Bucură-te, cel ce ai izvorât apa monahilor în loc însetat;

Bucură-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemănat;

Bucură-te, cel ce în fiecare zi ai sfătuit pe monahi;

Bucură-te, cel ce ai povatuit îndeosebi pe cei greşiti;

Bucură-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;

Bucură-te, cel ce ai îndreptat pe cei slăbănogi;

Bucură-te, cel ce ai gonit patimile cele sufleteşti;

Bucură-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupeşti;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 8-lea:

Străină minune ! Văzând vânarea în multe feluri, nicidecum nu te-ai înspăimântat, de trei ori fericite; iar vânătorul, dumnezeiasca ta faţă văzând, de frică fiind cuprins, îndată a murit, făcându-te tu pilda tuturor celor ispitiţi, a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 8-lea:

Cu totul vesel te-ai arătat, văzând înălţarea sufletului lui Ammun, pe care ai arătat-o celor împreună cu tine întrebat fiind de dânşii, de Dumnezeu purtătorule Antonie; deci, văzând sfinţenia ta, minunându-ne, grăim ţie :

Bucură-te, însuţi văzătorule al tainelor;

Bucură-te, trecătorule cu vederea al pământeştilor lucruri;

Bucură-te, luminarea adevărată a celor necunoscători;

Bucură-te, grabnică supunere a supuşilor;

Bucură-te, că pe cele viitoare, că pe cele de faţă le vedeai;

Bucură-te, că arătai cu putinţa pe cele cu neputinţa;

Bucură-te, că ai mântuit pe tinerii cei îndrăciţi;

Bucură-te, cel ce ai tămăduit pe cei bolnavi de ochi;

Bucură-te, cel ce vedeai înalţarea sufletelor;

Bucură-te, cel ce mai înainte spuneai ieşirea lor;

Bucură-te, toiagul cel bun al monahilor;

Bucură-te, cinstita împodobire a credincioşilor;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 9-lea:

Tot darul cel dumnezeiesc, ca şi Pavel ai primit, ca cel ce te-ai făcut şi tu, toate tuturor, pe toţi covârşindu-i Antonie, până şi în văzduh te-ai răpit, cuvioase; pentru care, încutremurat cu totul cântai lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei mult vorbitori, ca pe nişte peşti fără de glas i-ai arătat prin cuvintele tale, de Dumnezeu purtătorule, că, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemănându-le cu lucrurile, te-ai făcut minunat şi mărit; pentru aceasta cântam ţie :

Bucură-te, versul înţelepciunii lui Dumnezeu;

Bucură-te, vistieria cuvintelor Lui;

Bucură-te, cel mai înţelept decât toţi filozofii;

Bucură-te, cel mai iscusit şi mai înalt în cuvinte;

Bucură-te, preamărita auzire şi grăire a celor înţelepţi;

Bucură-te, preacinstita oglindire a monahilor şi a tuturor celor ce te caută;

Bucură-te, cel ce veseleşti auzul credincioşilor;

Bucură-te, cel ce ai dezlegat împleticirile filozofilor;

Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu, după împărtăşire;

Bucură-te, înalţarea preacuvioşilor după străduire;

Bucură-te, prin care s-a înfiinţat monahismul;

Bucură-te, prin care s-au îndreptat credincioşii;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 10-lea:

Grăbindu-te, de Dumnezeu purtătorule Părinte, după porunca dinainte primită de la Dumnezeu, te-ai dus către Pavel Tebeul; şi, împiedicându-te de multe ispite, nu te-ai înfricoşat de relele întâmplări şi, dobândind ceea ce doreai, ai încetat întristarea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 10-lea:

A doua oara, făcând călătoria marele Antonie şi grăbindu-se către Pavel Tebeul, a vazut înalţarea sufletului lui; deci, alergând şi găsindu-l mort, l-a îngropat, luându-i îmbrăcămintea; pentru care grăim lui :

Bucură-te, înger purtător de trup;

Bucură-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;

Bucură-te, cel ce ai văzut nevoinţele lui Pavel;

Bucură-te, slujitorul îngropării lui;

Bucură-te, cel ce ai istorisit vieţuirea lui;

Bucură-te, cel ce te-ai îmbogăţit cu a lui făptura bună;

Bucură-te, cel ce mai înainte ai cunoscut înşelăciunea eresurior;

Bucură-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;

Bucură-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;

Bucură-te, părtaşul dreptei cunoştinţe;

Bucură-te, buna mireasmă a pustiurilor;

Bucură-te, buna insuflare a monahilor;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 11-lea:

Nevoind Valachie, cel de cele arieneşti cugetător, a cunoaşte pe Fiul, Dumnezeu preaînalt, te-ai pornit împotriva lui, Antonie; şi el, ticălosul, luând cele după faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cântai: Aliluia!



Icosul al 11-lea:

Lumina, trimisă de Luminătorul cel mare, arătându-te tu Antonie, ai luminat pe toţi, şi pe ucenici tăi sfătuind, mai înainte le-ai arătat mutarea ta din viaţă de aici; iar ei, de întristare fiind cuprinşi, cântau ţie acestea :

Bucură-te, mângâierea noastră;

Bucură-te, încurajarea tuturor;

Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi de cele cereşti;

Bucură-te, sfătuitorul celor doritori de cele sufleteşti;

Bucură-te, că ieşirea ta mai înainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtătorule;

Bucură-te, următorule ai înţelepţiţilor de Dumnezeu apostoli;

Bucură-te, prin care pământenii se laudă;

Bucură-te, prin care înţelepţii se apără;

Bucură-te, desfătarea slavei tale celei negrăite;

Bucură-te, amintirea hranei tale celei sfinte;

Bucură-te, că învăţăturile tale cu drag le primim;

Bucură-te, că ne mântuim sufletul urmându-ţi sfaturile;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 12-lea:

De mare dar s-a învrednicit marele Atanasie, luând amândouă hainele tale, de Dumnezeu purtătorule Antonie, şi scriind dumnezeiască viaţă ta, cea de una sută şi cinci ani, cânta lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 12-lea:

Cânţi împreună cu îngerii ca mai înainte cu oamenii, în ceruri veselindu-te, fericite, cântarea cea întreit-sfânta lui Dumnezeu, pe Care roagă-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, şi cu dragoste cântăm acestea :

Bucură-te, locuitorul celor cereşti;

Bucură-te, împodobitorul celor pământeşti;

Bucură-te, cel ce împreună petreci cu îngerii;

Bucură-te, împreună-vorbitorule cu sfinţii;

Bucură-te, pururea lăudătorule al Preasfintei Treimi;

Bucură-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor către Dumnezeu;

Bucură-te, povăţuitorul şi sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;

Bucură-te, strălucitule pastor şi învăţătorule al ucenicilor tai;

Bucură-te, înaintestătător al tuturor cuvioşilor;

Bucură-te, preacinstitule conducător al celor necăsătoriţi;

Bucură-te, cel ce eşti cald mijlocitor al celor ce poartă numele tău;

Bucură-te, mare apărător al celor ce te cinstesc pe tine;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!



Condaculul al 13-lea:

O, preaintelepte de Dumnezeu purtătorule Antonie, căpetenia parintilor şi slavă cuvioşilor, primeste de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem ţie şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce cantăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)



Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetăţean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai vieţuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ţie:

Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;

Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;

Bucură-te, vlăstarul cel neveştejit al Egiptului;

Bucură-te, povăţuitorul cel mare al pustiului;

Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;

Bucură-te, cel ce voieşti mântuirea muritorilor;

Bucură-te, izbăvitorul din înşelăciuni al celor mulţi;

Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;

Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălţat;

Bucură-te, prin care satana s-a ruşinat;

Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Şi Condaculul întâi :
Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viaţă dătător al pustiului. Prin înfrânare şi nevoinţa veştejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

glitter-graphics.com

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII-doctor fără de arginţi


Ziua prăznuirii: 11 iunie

Troparul Sfântului Ierarh Luca, glasul al III-lea:

„Nou sfânt al Mângâietorului te-a arătat pe tine, Luca, harul, în vremuri de necazuri şi prigoană, că bolile ca un doctor le-ai tămăduit şi sufletele ca un păstor le-ai călăuzit, Părinte cinstite, pildă a călugărilor şi a mirenilor, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.”



Condaculul 1:

Veniţi, iubitorilor de sfinţi, cu căldură să lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolei şi doctorul preaales: că în Rusia vieţuind ca un înger numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Icosul 1:

Înger te-ai arătat, Părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiţi: că viaţă îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului şi mirenilor, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;

Bucură-te, vas al cucerniciei;

Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;

Bucură-te, că pe Hristos bărbăteşte ai mărturisit;

Bucură-te, că vindeci neputinţele muritorilor;

Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;

Bucură-te, că odraslele ţi le-ai luminat;

Bucură-te, laudă sfinţită a credincioşilor;

Bucură-te, podoaba cinstiţilor episcopi;

Bucură-te, carte a cereştilor obiceiuri;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 2-lea:

Moaştele sfinţilor din Kiev văzând, desfătările lumeşti ai urât şi către stadia credinţei îndreptându-te, Sfinte Luca, neabătut, cu bucurie strigai, prealăudate, cântarea îngerească: Aliluia!



Icosul al 2-lea:

Amândouă cunoaşterile având, pe cea lumească şi pe cea dumnezeiască, întunericul celor fără de Dumnezeu ai risipit, şi cu meşteşugul doctorilor îndeletnicindu-te, Sfinte Luca, cu ajutorul harului în nenumărate rânduri ai vindecat neputinţele muritorilor, drept care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, scularea celor ce pătimesc;

Bucură-te, îmbărbătarea celor ce se tânguiesc;

Bucură-te, încetarea durerilor anevoie de vindecat;

Bucură-te, ridicarea oamenilor bolnavi;

Bucură-te, întărirea neclintită a celor cu frică de Dumnezeu;

Bucură-te, turn neclătinat al binecredincioşilor creştini;

Bucură-te, al doctorilor călăuzitor;

Bucură-te, cel ce înaripezi inimile celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, cel ce rosteşti cuvintele înţelepciunii;

Bucură-te, cel ce închizi gurile celor fără de Dumnezeu;

Bucură-te, lăudător al Maicii Domnului;

Bucură-te, cela ce dobori pe vrăjmaşii ei;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 3-lea:

Slava celor trecătoare şi nestatornice urând, ai îndrăgit nectarul înţelepciunii şi ca o albină iubitoare de osteneală ai cules, Sfinte Părinte Luca, mierea cunoştinţei dumnezeieşti, preacinsitite, lui Hristos Domnului tău, cântând: Aliluia!



Icosul al 3-lea:

Dumnezeiască râvnă câştigând în sineţi, cele mai bune ai voit să cunoşti: că pe Hristos îndrăgind din toată inima, Sfinte Luca de Dumnezeu cinstite, har de sus ai primit, care insuflă pe toţi să strige ţie:

Bucură-te, prietenul adevărului;

Bucură-te, sfeşnicul cunoştinţei dumnezeieşti;

Bucură-te, dreptarul cel întocmai al ştiinţei tămăduirii;

Bucură-te, următor al doctorilor fără de arginţi;

Bucură-te, viţă cu multă roadă a viei lui Hristos;

Bucură-te, carte cu multe foi a înţelepciunii;

Bucură-te, că străluceşti ca o nouă stea;

Bucură-te, că vas al harului eşti;

Bucură-te, îndreptător precinstit al celor căsătoriţi;

Bucură-te, vas al uşurării celor bolnavi;

Bucură-te, întăritor al celor pe nedrept învinuiţi;

Bucură-te, cădere a potrivnicilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 4-lea:

Cu dumnezeiască râvnă haina preoţiei ai îmbrăcat ca un înger, Sfinte Luca, şi în mijlocul unui neam stricat ai lucrat, de Dumnezeu înţelepţite, poruncile Domnului tău, îndemnând pe cei dimpreună cu tine să cânte pururea cântarea: Aliluia!



Icosul al 4-lea:

Auzit-ai glasul Domnului poruncind să ne ducem crucea cu bucurie: pentru aceasta toate necazurile, temniţele şi chinurile ai răbdat, Sfinte Luca, întărind turma ta, care cântă ţie cu veselie:

Bucură-te, urmaş al Apostolilor;

Bucură-te, slujitor al suferinzilor;

Bucură-te, chirurg al bolilor trupului;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor duhului;

Bucură-te, dimineaţă prealuminată a vieţii slobode;

Bucură-te, certare neînduplecată a nedumnezeirii cumplite;

Bucură-te, că fără teamă necazurile ai îndurat;

Bucură-te, că te-ai depărtat cu bună îndrăznire de răutate;

Bucură-te, podoabă a poporului Rusiei;

Bucură-te, cel ce baţi pe amarii demoni;

Bucură-te, cel ce bagi cutremur în făcătorii de rele;

Bucură-te, spaima multor nelegiuiţi;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 5-lea:

Nesuferind să fie scoasă icoana Născătoarei de Dumnezeu, ocară ai primit de la cei fără de Dumnezeu: că ai vrut să ai, Sfinte Luca, ajutătoare în meşteşugul tău puterea ei cea curată şi lui Hristos ai cântat, înţelepte, lauda: Aliluia!



Icosul al 5-lea:

Ierarh al Domnului te-ai arătat, cu dumnezeiască chemare, ca să paşti cetele credincioşilor şi la tunderea în monahism numele Sfântului Apostol Luca în chip minunat ai luat, pentru care, veselindu-ne, strigăm ţie din inimă:

Bucură-te, veselia episcopilor;

Bucură-te, cinstea monahilor;

Bucură-te, pildă pentru cei feciorelnici;

Bucură-te, întărire a celor căsătoriţi;

Bucură-te, că ai îmbrăcat haina sfântă;

Bucură-te, că împotrivirile casnicilor tăi nu le-ai luat în seamă;

Bucură-te, cela ce ai săvârşit Jertfa înfricoşătoare;

Bucură-te, cela ce ai dorit împărăţia cerurilor;

Bucură-te, turn înalt al credincioşilor din Taşkent;

Bucură-te, fulger care loveşti nebunia necredincioşilor;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare !



Condaculul al 6-lea:

Ca un leu de puternic, uneltirile necredincioşilor desăvârşit le-ai surpat, preafericite, şi în trupul tău, ca un rob al lui Dumnezeu, ai purtat rănile lui Hristos şi ai plinit lipsurile necazurilor Lui, strigând: Aliluia!



Icosul al 6-lea:

Neabătut te-ai luptat să păzeşti Biserica nestricată de vătămarea fraţilor mincinoşi; că tu, ca un episcop al lui Hristos, schismele clericilor ai înlăturat. Pentru aceasta ortodocşii te cinstesc, Sfinte, strigând:

Bucură-te, limbă a adevărului;

Bucură-te, stricare a necredinţei;

Bucură-te, a clericilor fără de rânduială mustrare;

Bucură-te, îndreptător al sfinţitei preoţimi;

Bucură-te, că înlături fără cruţare necurăţia eresurilor;

Bucură-te, că grabnic ai dat în vileag schisma cea urâtă de Dumnezeu;

Bucură-te, gură a acriviei dogmelor;

Bucură-te, băutură prea dulce a iconomiei;

Bucură-te, că prin tine au fost biruiţi demonii;

Bucură-te, că de tine s-au veselit îngerii;

Bucură-te, luminător al întregii Biserici;

Bucură-te, izbăvitor al Rusiei din rătăcire;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 7-lea:

Singur rămânând în surghiunuri, Sfinte, înălţai lui Hristos cântare şi sămânţa vieţii, Părinte, ca un înţelept plugar aruncai în suflete, iar secerând belşug de spice, strigai: Aliluia!



Icosul al 7-lea:

Ca pe un nou ierarh şi doctor dumnezeiesc, vistierie a harului lui Hristos, mărturisitor al dogmelor şi păstor al Crimeei prealăudat, te cinstim cu toţii, Sfinte Luca, strigând întru veselie:

Bucură-te, călăuzitor al Taşkentului;

Bucură-te, hrănitor al celor flămânzi;

Bucură-te, că prin tine a primit sfinţire Siberia;

Bucură-te, că prin tine bărbaţii închişi au primit izbăvire;

Bucură-te, că prin multe locuri ale Rusiei ai pribegit;

Bucură-te, că în lanţuri, ca un răufăcător, multe ai pătimit;

Bucură-te, că de tine s-au înspăimântat cugetătorii de rele trimişi în taină;

Bucură-te, dumnezeiască linişte a celor osândiţi împreună cun tine;

Bucură-te, că prin tine şi-au căpătat vederea cei orbi;

Bucură-te, că prin tine au fost păziţi pruncii;

Bucură-te, lauda preoţilor cinstiţi;

Bucură-te, cutremur al celor nelegiuiţi;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 8-lea:

Ca un străin între străini ai fost socotit, Părinte, viaţă străină petrecând: căci ca un venetic mutându-te dintr-o cetate a Rusiei în alta, Fericite, numele cel mare al lui Hristos l-ai propovăduit cu tărie, strigând: Aliluia!



Icosul al 8-lea:

Socotit-ai sfânta credinţă a lui Hristos, Părinte, bogăţie mai presus de toate bogăţiile şi ca pe un mărgăritar ai arătat-o credincioşilor, Sfinte. Pentru aceasta cu dragoste cântăm ţie cântare de mulţumire:

Bucură-te, arhiereu fără de arginţi;

Bucură-te, împreună-cetăţean al cetelor de sus;

Bucură-te, tovarăş bun în surghiunul amar;

Bucură-te, priceput doctor al bolilor de ochi;

Bucură-te, că ai alungat pe ispititorii cei nevăzuţi;

Bucură-te, vindecarea orbilor;

Bucură-te, că necredincioşii nu te puteau suferi;

Bucură-te, îndreptătorul preotului Martin;

Bucură-te, că ai adus la credinţă ţinuturile din miazănoapte;

Bucură-te, laudă a răbdării întru credinţă;

Bucură-te, cântare de bucurie întru necazuri;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 9-lea:

Toată cetatea Turuhanskului s-a ridicat pentru tine, de Dumnezeu purtătorule, şi te-a cerut: că, aflând de mulţimea faptelor bune şi a vindecărilor săvârşite de tine, slăveau pe Domnul, Cel ce te-a proslăvit pe tine, strigând: Aliluia!



Icosul al 9-lea:

Cuvinte ale cunoştinţei de Dumnezeu, învăţături ale bunei credinţe şi dogme ortodoxe vărsa gura ta, Părinte, şi curgerea neştiinţei, Sfinte Luca, o ai oprit, luminând pe cei dimpreună cu tine, care strigă unele ca acestea:

Bucură-te, luminătorul celor învăţaţi;

Bucură-te, nimicitorul vrăjmaşilor întunecaţi;

Bucură-te, veselia celor ajutaţi de tine;

Bucură-te, mângâierea slujitorilor lui Hristos;

Bucură-te, pom cu roade multe şi frumoase;

Bucură-te, floarea preabineînmiresmată a sfinţilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, că peste puterile vrăjmaşe călcat-ai cu îndrăzneală;

Bucură-te, că pe cugetătorii de rele în vileag i-ai dat fără teamă;

Bucură-te, semn de biruinţă al învăţăturii dumnezeieşti;

Bucură-te, că prin tine află odihnă cei suferinzi;

Bucură-te, că în surghiun cu bucurie te-ai nevoit;

Bucură-te, că ai împodobit locaşurile sfinte;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 10-lea:

Cugetare sănătoasă având, cu bucurie ai suferit tânguirile trupului, Sfinte Ierarhe. Că în focul multor ispite ca aurul te-ai luminat, Sfinte Luca slăvite, şi cu adevărat pildă te-ai făcut nouă, celor care strigăm: Aliluia!



Icosul al 10-lea:

Îngrădit fiind cu lucrările lui Hristos cele sfinte, nebunia necredincioşilor cea de multe feluri o ai surpat, Sfinte Luca slăvite, şi pe culmile harului ai suit, minunate lucruri săvârşind pentru poporul ce cântă ţie:

Bucură-te, că ai fost legat pentru Domnul;

Bucură-te, propovăduitorule al mântuirii;

Bucură-te, că ai îmbrăcat haina celor întemniţaţi;

Bucură-te, că în cumplitele închisori ai sălăşluit;

Bucură-te, că ai risipit uneltirile zbirilor;

Bucură-te, că ai nimicit cursele dracilor;

Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai întors spre cele mai bune;

Bucură-te, că ai însufleţit pe cei osândiţi împrueună cu tine;

Bucură-te, al rasei fierbinte apărător;

Bucură-te, al multor minuni mijlocitor;

Bucură-te, iubitor al rugăciunii către Hristos;

Bucură-te, al semnelor rele nimicitor;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 11-lea:

Către cele de sus înălţându-ţi ochii, mintea şi inima, Sfinte Ierarhe, iar dimpreună cu ele şi mâinile, mila lui Hristos căutai în rătăcirile din surghiun, fericite, strigând: Aliluia!



Icosul al 11-lea:

Foc ce a luminat cu razele sale cetatea Simferopole şi toate ţinuturile din jur te-ai arătat la bătrâneţe, Sfinte Luca, şi ai sfinţit poporul de Dumnezeu iubitor, cela ce a rămas nestrămutat în credinţă şi aduce ţie laude ca acestea:

Bucură-te, dreptar al purtătorilor de rasă;

Bucură-te, că ai fost de un obicei cu Apostolii;

Bucură-te, părtaş al tainelor lui Hristos;

Bucură-te, că ai certat pe clericii nesupuşi;

Bucură-te, pildă însufleţită a cinului sfinţit;

Bucură-te, icoană preaaleasă a episcopilor binecinstitori;

Bucură-te, că de săraci ca un iubitor de oameni ţi-ai amintit;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai învăţat cele plăcute lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti vrednic de bune laude;

Bucură-te, că mijloceşti noi semne;

Bucură-te, pildă de arhipăstor bun;

Bucură-te, păstor al poporului iubitor de Hristos;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 12-lea:

Har de sus având, la bătrâneţe ai fot luat de pe pământ la cele de sus şi alergarea bine ai săvârşit, cu cetele puterilor înţelegătoare fiind, slăvite Luca, socotit şi dimpreună cu acestea cântând: Aliluia!



Icosul al 12-lea:

Laudă cântând ţie, cu credinţă ne închinăm sfintelor tale moaşte, de Dumnezeu purtătorule, că precum un izvor de har tămăduieşti bolile celor ce cinstim vieţuirea ta, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, bărbat purtător de semne;

Bucură-te, vindecător al rănilor aducătoare de moarte;

Bucură-te, lance nefrântă a doctorilor;

Bucură-te, lăcaş preafrumos al episcopilor;

Bucură-te, sălaş neprihănit al dragostei lui Hristos;

Bucură-te, nume preadulce casnicilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, ca ai primit cununa ce nu se ofileşte;

Bucură-te, că ai gonit taberele drăceşti;

Bucură-te, alungare a toată răutatea;

Bucură-te, dulce cântare a toată Rusia;

Bucură-te, mângâietor al sfintelor mănăstiri;

Bucură-te, cel ce ne întăreşti şi pe noi, sărmanii;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Condaculul al 13-lea:

O, prealăudate părinte, culme a episcopilor şi rugător pentru toată lumea, nu înceta a mijloci pe lângă Hristos ca să ne dăruiască iertare de păcate, încât să strigăm fierbinte: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)



Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Înger te-ai arătat, Părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiţi: că viaţă îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului şi mirenilor, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;

Bucură-te, vas al cucerniciei;

Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;

Bucură-te, că pe Hristos bărbăteşte ai mărturisit;

Bucură-te, că vindeci neputinţele muritorilor;

Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;

Bucură-te, că odraslele ţi le-ai luminat;

Bucură-te, laudă sfinţită a credincioşilor;

Bucură-te, podoaba cinstiţilor episcopi;

Bucură-te, carte a cereştilor obiceiuri;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Şi Condaculul întâi :



Veniţi, iubitorilor de sfinţi, cu căldură să lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolei şi doctorul preaales: că în Rusia vieţuind ca un înger numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!



Apoi se citeste această rugăciune:





RUGĂCIUNE PENTRU BOLNAV

Sfinte Ierarhe mărturisitor, învăţătorule al adevărului şi doctore fără de arginţi, Sfinte Luca, ţie plecăm genunchii sufletului şi ai trupului şi, căzând la cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte, pe tine te rugăm, precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoşii, cinstite părinte, şi du rugăciunea noastră la milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu toţi sfinţii. Credem că ne iubeşti cu aceeaşi dragoste cu care i-ai iubit pe fraţii tăi, când vieţuiai în această lume.



Meşteşugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului suferinţele celor bolnavi ai vindecat, iar după cinstita ta adormire, Stăpânul tuturor a arătat moaştele tale izvor de tămăduire: că felurite neputinţe se vindecă şi putere se dăruieşte celor ce cu evlavie le sărută şi cer dumnezeiasca ta mijlocire.



Pentru aceasta ne rugăm ţie cu căldură, care ai primit harul tămăduirilor: pe fraţii noştri (N) cei bolnavi şi cumplit înfivoraţi de suferinţă cercetează-i şi vindecă-i de neputinţele care îi stăpânesc. Cu totul cinstite şi preasfinte părinte Luca, nădejdea celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita pe fraţii noştri (N) şi dăruieşte-le vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca şi noi dimpreună cu tine să slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, o Dumnezeire şi o Împărăţie, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

ACATISTUL SFINTEI IULIANA DIN LAZAREVO ocrotitoarea celor căsătoriţi


Ziua prăznuirii: 2/15 Ianuarie

Condaculul întâi :

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos şi a mărturisit că familia este o cale de sfinţenie, biruind cu iscusinţă cursele vrăjmaşului şi ispitele trupeşti, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând: Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Icosul întâi :

Tu eşti bucuria noastră, mângâierea şi ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună călătoreşti pe marea vieţii cu cei ce se roagă ţie, izbăvindu-i de vifor şi ducându-i la limanul cel liniştit al raiului, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, mlădiţă a Bisericii dreptslăvitoare;

Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;

Bucură-te, înger al curăţiei şi al rugăciunii;

Bucură-te, dreptar al vieţuirii creştine în familie;

Bucură-te, pildă pentru soţiile credincioase;

Bucură-te, pavăză a mamelor creştine şi a copiilor lor;

Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;

Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;

Bucură-te, mână întinsă celor ce vor să se pocăiască;

Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;

Bucură-te, glas al sfinţeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 2-lea :

Născându-te într-o familie credincioasă, încă din copilărie sufletul tău a râvnit după frumuseţile cereşti, ai iubit postul şi rugăciunea mai mult decât petrecerea cu cei de o vârstă cu tine şi nu te-ai scârbit când erai defăimată pentru nevoinţele tale, ci Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 2-lea :

Orfană rămânând de la o vârstă fragedă, ai căutat să trăieşti ca o vrednică fiică a Maicii Domnului, şi la ea ai căutat sprijin şi ocrotire. Şi, prigonită fiind de rudele care nu înţelegeau asprimea vieţii tale, nu te-ai lenevit a duce lupta cea bună. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că, între oameni trăind, ai ales a fi cu mintea la cele cereşti;

Bucură-te, că, lipsită fiind de iubirea mamei tale, ai căutat iubirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, ocrotitoare a orfanilor şi a copiilor lipsiţi de dragostea părintească;

Bucură-te, alinare a suferinţelor celor apăsaţi de singurătate;

Bucură-te, că frăgezimea vârstei nu te-a împiedicat să dobândeşti Duhul cel Sfânt;

Bucură-te, că nu te înduplecai să renunţi la nevoinţele tale;

Bucură-te, că timpul îl petreceai în lucrări duhovniceşti;

Bucură-te, că îţi ascundeai virtuţile cu smerenie;

Bucură-te, că prin răbdarea batjocurilor te-ai încununat;

Bucură-te, că nu ai căutat înţelegere la oamenii slabi în credinţă;

Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când erai dispreţuită pentru vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe stânca răbdării ai stat şi te rogi pentru cei lipsiţi de răbdare;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 3-lea :

Iubitor de Hristos fiind părintele care te-a cununat cu soţul tău, după predania Sfinţilor Părinţi v-a călăuzit să trăiţi în viaţa de familie, sporind în iubire, în rugăciune şi nevoinţă, ca să cântaţi împreună cu toţi sfinţii: Aliluia!



Icosul al 3-lea :

Stavilă eşti celor care defaimă căsătoria zicând că este o cale a poftelor şi a patimilor, pentru că ai adeverit că nunta este o mare binecuvântare şi un mare dar pentru cei care o trăiesc în Hristos şi în Biserică, după cuvântul Sfântului Pavel, apostolul neamurilor. Şi drept mulţumire îţi zicem unele ca acestea:

Bucură-te, că ai arătat că familia e drum spre rai;

Bucură-te, că ai îndepărtat îndoiala de la cei şovăitori;

Bucură-te, adeverire a vieţii trăite după Evanghelie;

Bucură-te, următoare a poveţelor Sfântului Apostol Pavel;

Bucură-te, întărire a celor care aleg să se unească în Taina cununiei;

Bucură-te, praznic al inimilor care caută să dobândească sfinţenia;

Bucură-te, floare care aduci bunămireasmă în casele creştinilor;

Bucură-te, sprijin al celor care se împotrivesc duhului acestei lumi;

Bucură-te, mărturisitoare a iubirii prin care familia se întăreşte;

Bucură-te, că goneşti diavolii semănători de dezbinare;

Bucură-te, că izgoneşti tulburarea şi neînţelegerea;

Bucură-te, pace a familiilor credincioase;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 4-lea :

Ai înţeles, Sfântă Iuliana, că dacă prin femeia credincioasă se poate mântui bărbatul necredincios, dacă urmează credinţei şi faptelor ei de virtute, cu atât mai mult bărbatul credincios poate să se folosească de vieţuirea sfântă a soţiei sale şi să Îi cânte lui Dumnezeu cu glas de strigare: Aliluia!



Icosul al 4-lea :

Ai vrut să îl duci şi pe soţul tău Gheorghe la măsura nevoinţelor tale, vrând să se vadă şi în fapte credinţa sa. Cu pricepere l-ai sfătuit să ridice pe umerii săi crucea nevoinţelor, făcându-te pildă pentru soţii credincioşi ca să se sprijine unul pe altul în lupta cea duhovnicească, şi pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, sfeşnic aprins de Dumnezeu în noaptea îndepărtării de credinţă;

Bucură-te, că pe soţul tău l-ai sfătuit cu multă pricepere;

Bucură-te, că de la tine învaţă soţii să se ajute în războiul duhovnicesc;

Bucură-te, sfătuire cu pricepere şi mustrare blândă;

Bucură-te, nădejde a celor biruiţi de deznădejde;

Bucură-te, că aduci gândul cel bun în sufletele şovăitoare;

Bucură-te, că de nepriceperea noastră nu te scârbeşti;

Bucură-te, că ne arăţi cum să îi ajutăm pe cei de lângă noi;

Bucură-te, că nu prin vorbe, ci prin fapte ne înveţi să îi sfătuim;

Bucură-te, cuvânt bun spus la vremea potrivită;

Bucură-te, tăcere roditoare binecuvântată de Dumnezeu;

Bucură-te, rugătoare pentru toţi cei ce vor să se mântuiască;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 5-lea :

Cu treisprezece copii te-a binecuvântat Dumnezeu, şi vie roditoare ai fost, după cuvântul Psalmistului David. Dar greutăţile creşterii copiilor nu te-au îndepărtat de lucrarea duhovnicească, ci ţi-au fost pricină de înmulţire a virtuţilor, căci I-ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 5-lea :

Cum te vom lăuda, mamă cu mulţime de copii şi sfântă cu mulţime de fii duhovniceşti? Că prin faptele tale i-ai ruşinat pe cei care fug de crucea facerii de copii şi de cea a creşterii lor în Hristos, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, laudă a soţilor care nu îşi îngroapă talanţii;

Bucură-te, urmaşă a sfintelor mame din vechime;

Bucură-te, că ai adus pe lume treisprezece copii;

Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când Domnul i-a luat la El pe unii din ei;

Bucură-te, că ţi-ai crescut copiii în dreapta credinţă;

Bucură-te, că i-ai învăţat să trăiască pentru Hristos;

Bucură-te, că nu i-ai hrănit doar trupeşte, ci şi duhovniceşte;

Bucură-te, mărturisitoare a virtuţii şi osândire a păcatului;

Bucură-te, mustrătoare a femeilor care vor să lepede pruncii;

Bucură-te, că îi cerţi pe soţii care nu vor să facă copii;

Bucură-te, că, aflând despre faptele tale, unii se pocăiesc pentru păcatele lor;

Bucură-te, că mică biserică a fost familia ta;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 6-lea :

Nu ne este lesne să înţelegem cum, purtând grija familiei, ai găsit vreme să te ocupi şi de mulţime mare de săraci şi de orfani, dar ai arătat prin aceasta că mulţimea treburilor casei nu trebuie să-i oprească pe credincioşi să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 6-lea :

În loc să asculte poruncile Evangheliei şi să poarte de grijă săracilor, bolnavilor, orfanilor şi tuturor necăjiţilor, mulţi creştini se îngrijesc numai de binele lor şi al rudelor lor, dobândind bunătăţile pământeşti şi pierzând Împărăţia Cerurilor, dar tu ai ţinut poruncile şi ai dobândit raiul cel gătit sfinţilor. Iar noi, învăţându-ne din jertfelnicia ta, îţi cântăm:

Bucură-te, că te osteneai lucrând nopţile pentru a-i ajuta pe săraci;

Bucură-te, hrănitoare a celor flămânzi şi însetaţi;

Bucură-te, că prin lucrul mâinilor tale i-ai îmbrăcat pe cei lipsiţi;

Bucură-te, că i-ai îngrijit în casa ta pe cei bolnavi;

Bucură-te, că aveai grijă ca morţii să fie înmormântaţi după lege;

Bucură-te, că nici casnicii tăi nu ştiau milosteniile tale;

Bucură-te, că ai fugit de lauda omenească;

Bucură-te, că ai rânduit milosteniile cu dreaptă socoteală;

Bucură-te, că pentru virtutea ta unii slujitori te ocărau;

Bucură-te, că ai răbdat defăimările lor fără să te mâhneşti;

Bucură-te, chemându-ne să luăm de la tine pildă de vieţuire;

Bucură-te, că ne îndemni să îţi urmăm în milostenie;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 7-lea :

Ridicându-te la rugăciune într-o noapte, vrăjmaşul diavol te-a înspăimântat, iar tu, de frică, ai lăsat rugăciunea şi te-ai dus să te culci, dar nici în somn ispita nu a încetat, căci ai visat mulţime de diavoli care încercau să te omoare. Dar, rugându-te Maicii Domnului şi Sfântului Nicolae, ai primit degrabă ajutor, şi pentru aceasta I-ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 7-lea :

Sfântul Nicolae ţi-a spus în vis: ?Fiica mea! Fii tare şi puternică şi nu te înfricoşa de ameninţările diavolilor, căci Hristos mi-a poruncit să te apăr de diavoli şi de oamenii cei răi?, iar tu, trezindu-te, l-ai văzut cum ieşea ca un fulger din camera ta, deşi uşa era închisă. Te lăudăm cu toţii, cinstită Iuliana, pentru că eşti fiică duhovnicească a sfântului din Mira Lichiei:

Bucură-te, că de ispitele întunericului ne ajuţi să ne ferim;

Bucură-te, că celor înfricoşaţi de diavol le aduci pacea;

Bucură-te, sprijin al preoţilor care se luptă cu puterile întunericului;

Bucură-te, că îi ajuţi să izgonească diavolii care îi chinuie pe oameni;

Bucură-te, că Domnul ţi-a dat putere împotriva duhurilor necurate;

Bucură-te, că pe cei robiţi de păcate îi îndrepţi spre pocăinţă;

Bucură-te, că pentru rugăciunile tale nevăzutului înşelător îi descoperim cursele;

Bucură-te, că ai arătat că mirenii pot ajunge la măsurile monahilor;

Bucură-te, că, precum ai fost ajutată de Sfântul Nicolae, ne ajuţi şi tu pe noi;

Bucură-te, că nu numai de diavoli, ci şi de oamenii răi te-a apărat sfântul ierarh;

Bucură-te, că, cinstindu-i pe sfinţi, ai fost ajutată de ei;

Bucură-te, că acum împreună cu ei Îl slăveşti pe Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 8-lea :

Încercând iar diavolii să te înspăimânte, degrabă a venit Sfântul Nicolae şi i-a gonit, dar unul din ei a strigat fugind că la bătrâneţe vei muri de foame şi nu vei mai putea să ajuţi pe nimeni după obicei, dar tu nu te-ai înfricoşat, ci I-ai cântat lui Dumnezeu cântarea de biruinţă: Aliluia!



Icosul al 8-lea :

Mii şi mii de creştini au murit din pricina marii foamete îngăduite de Dumnezeu pe pământul rusesc, tu însă te-ai străduit să nu laşi nici un sărac să plece neajutorat de la uşa casei tale. Şi, ştiind că nici acum nu îi laşi lipsiţi de ajutorul tău pe cei necăjiţi, îţi zicem:

Bucură-te, că în vremuri grele credinţa nu ţi s-a împuţinat;

Bucură-te, că atunci când puţin-credincioşii se tulburau tu ţi-ai păstrat pacea;

Bucură-te, că în lume ai trăit ca şi cum nu ai fi fost din lume;

Bucură-te, că i-ai îndemnat pe cei de lângă tine să se mulţumească cu ce aveau;

Bucură-te, că rugându-i să nu fure de la alţii i-ai învăţat să ceară de la Dumnezeu;

Bucură-te, că necazul l-ai înfruntat prin veselie duhovnicească;

Bucură-te, că în necazuri a fost încercată credinţa ta;

Bucură-te, că ai purtat crucea sărăciei fără să cârteşti;

Bucură-te, că răbdând sărăcia nu L-ai hulit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că ştiind greutăţile vieţii îi ajuţi pe cei lipsiţi;

Bucură-te, milostivă ajutătoare în ceasul încercării noastre;

Bucură-te, că te rogi să avem cele de trebuinţă;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 9-lea :

Cum oare să vieţuim, ca să Îi fim bineplăcuţi lui Dumnezeu? Cine are cu adevărat dreaptă socoteală, rânduind cum trebuie postul şi rugăciunea? Ştiindu-ne micimea, ne rugăm ţie, Sfântă Iuliana, să te rogi să fim îndrumaţi prin părinţii noştri duhovniceşti, ca lui Dumnezeu, Care te-a întărit, să Îi putem cânta cu toţii cântarea de laudă: Aliluia!



Icosul al 9-lea :

Nu te-ai uitat la neputinţa firii femeieşti, ci ai adăugat nevoinţă peste nevoinţă, simţindu-te acoperită de harul lui Hristos. Nefiind maică, ai arătat că mirenii pot lua asupra lor jugul asprelor nevoinţe, ruşinându-i pe toţi cei care spuneau că vremea nevoinţelor a trecut, şi pentru râvna ta îţi zicem:

Bucură-te, că însetai după cuvintele înţelepte ale Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, că nu în puterile tale, ci în Hristos ţi-ai pus nădejdea;

Bucură-te, că ai fugit de lenevie şi de împrăştierea minţii;

Bucură-te, că nu ai lăsat ispita mândriei să îţi intre în suflet;

Bucură-te, că ai dispreţuit făţărnicia şi purtarea fariseică;

Bucură-te, că mult te-ai folosit de sfaturile duhovnicului tău;

Bucură-te, că îi ajuţi pe creştini să îşi găsească duhovnici iscusiţi;

Bucură-te, că, ascultându-L pe Dumnezeu, ai fost şi tu ascultată de El;

Bucură-te, că nopţile le petreceai în privegheri, bucurându-te în Domnul;

Bucură-te, că, rugăciunea lui Iisus zicând neîncetat, ai curăţit cămara inimii tale;

Bucură-te, dascăl al rugăciunii pentru cei din vâltoarea lumii;

Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai aşteptat ca o fecioară înţeleaptă;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 10-lea :

După ce ai adus pe lume treisprezece copii, ai râvnit a-ţi înmulţi nevoinţele şi te-a frământat gândul plecării la mănăstire. Dar soţul tău te-a rugat să rămâi alături de el, învoindu-se să trăiţi în înfrânare, ca fraţii. Iar tu, fiind soţie ascultătoare şi mamă iubitoare de fii, te-ai supus cu smerenie, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 10-lea :

Ai arătat că nu dispreţuieşti nunta, trăind viaţă legiuită cu bărbatul tău, însă ai arătat şi că scopul vieţii de familie este dobândirea raiului. Iar după ce ţi-ai făcut datoria de mamă, născând şi crescând mulţi copii, ai vrut să urci mai sus pe scara virtuţilor, şi ai trăit lângă soţul tău ca lângă un frate în Hristos. Şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că ai vrut să urmezi cuvioşilor părinţi şi cuvioaselor maici;

Bucură-te, că, fără să depui voturile călugăreşti, ai trăit ca o maică;

Bucură-te, că, rămânând în aceeaşi cameră cu soţul tău, ai trăit îngereşte;

Bucură-te, că, după moartea acestuia, te-ai pregătit pentru propria moarte;

Bucură-te, că, fără să porţi pe tine haina monahală, ai purtat haina nevoinţelor;

Bucură-te, că preotul a auzit glasul Maicii Domnului care din icoană te-a lăudat;

Bucură-te, că glasul a mărturisit în chip minunat că Duhul Sfânt sălăşluieşte în tine;

Bucură-te, că Maica Domnului te-a chemat să te rogi la biserică, nevoindu-te;

Bucură-te, că, deşi era foarte frig, i-ai dat ascultare, necruţându-ţi ostenelile;

Bucură-te, că, sărutând tu icoana Născătoarei de Dumnezeu, în tot satul s-a simţit bunămireasmă;

Bucură-te, că Împărăteasa Cerurilor a cerut să fii cinstită pentru sfinţenia ta;

Bucură-te, că, pentru evlavia ta, oamenii L-au slăvit pe Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 11-lea :

Îmbolnăvindu-te în ultimele zile ale vieţii tale, nu ţi-ai împuţinat nevo-inţele, ci ai înmulţit rugăciunile. Şi când, slăvindu-L pe Dumnezeu, ai părăsit această lume s-a văzut pe capul tău o coroană de aur şi o lumină albă, pentru care toţi I-au cântat Domnului într-un glas: Aliluia!



Icosul al 11-lea :

Bucurie mare au avut cei care au aflat moaştele tale nestricate şi de mir izvorâtoare, şi au dus de îndată la catedrală un vas cu mirul binemirositor, cu care ungându-se bolnavii au primit tămăduire. Vestind şi noi binecuvântarea sfintelor tale moaşte, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că la moartea ta s-a arătat pe capul tău o coroană de aur;

Bucură-te, că ai fost încununată de Dumnezeu pentru sfinţenia ta;

Bucură-te, că, după moarte, ai cerut să fii înmormântată lângă soţul tău;

Bucură-te, că şi prin aceasta ai arătat cinstea familiei;

Bucură-te, adeverind că taina căsătoriei nu se sfârşeşte în lumea aceasta;

Bucură-te, că îi chemi pe creştini să se pregătească pentru viaţa cea veşnică;

Bucură-te, că şi după moarte L-ai mărturisit cu putere pe Hristos;

Bucură-te, că aflarea sfintele tale moaşte a fost pricină de bucurie;

Bucură-te, că mulţimea mirului izvorât a arătat mulţimea minunilor tale;

Bucură-te, că celor care îşi întinează trupurile prin păcate le vădeşti rătăcirea;

Bucură-te, că celor care dispreţuiesc trupul le arăţi greşeala;

Bucură-te, că trupul tău a fost templu al Duhului Sfânt;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 12-lea :

Arătându-te după moarte preotesei Agata, care era bolnavă, i-ai zis: ?Mergi la biserică şi sărută icoana Sfintei Iuliana?, iar ea, tămăduindu-se, a făcut cunoscută minunea ta, cântându-I lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!



Icosul al 12-lea :

Mulţime mare de minuni ai făcut nouă, credincioşilor, şi pentru aceasta te rugăm să stai lângă noi în fiecare zi a vieţii noastre, apărându-ne în necazuri şi ispite, ca să îţi cântăm cu inimile pline de bucurie:

Bucură-te, că pe preoteasa Agata ai chemat-o să sărute icoana ta;

Bucură-te, că şi pe noi ne chemi să te cinstim ca pe o ajutătoare a noastră;

Bucură-te, că pe copiii cărora le curgea sânge din mâini şi din picioare i-ai vindecat;

Bucură-te, că pe Iosif l-ai izbăvit de moarte când nimeni nu credea că va mai trăi;

Bucură-te, că el a venit pe jos în satul Lazarevo pentru a-ţi mulţumi;

Bucură-te, că din ostenelile lui ne învăţăm şi noi să fim mulţumitori;

Bucură-te, că ai stins focul care se apropia de biserică;

Bucură-te, că multe feluri de minuni ai săvârşit prin harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, primind puţinele noastre cuvinte de laudă;

Bucură-te, că din Rusia în toată lumea s-a întins lauda ta;

Bucură-te, că moaştele tale au binecuvântat ţinuturi îndepărtate;

Bucură-te, minune a lui Dumnezeu pentru întărirea adevăratei credinţe;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Condaculul al 13-lea :

O, Sfântă Iuliana din Lazarevo, comoară a Rusiei dreptcredincioase şi a întregii Biserici, primeşte acum această rugăciune care se aduce ţie ca mulţumire pentru ajutorul pe care îl dai neamului creştinesc, şi întăreşte-ne ca până la sfârşitul vieţii noastre să Îi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)



Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Tu eşti bucuria noastră, mângâierea şi ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună călătoreşti pe marea vieţii cu cei ce se roagă ţie, izbăvindu-i de vifor şi ducându-i la limanul cel liniştit al raiului, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, mlădiţă a Bisericii dreptslăvitoare;

Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;

Bucură-te, înger al curăţiei şi al rugăciunii;

Bucură-te, dreptar al vieţuirii creştine în familie;

Bucură-te, pildă pentru soţiile credincioase;

Bucură-te, pavăză a mamelor creştine şi a copiilor lor;

Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;

Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;

Bucură-te, mână întinsă celor ce vor să se pocăiască;

Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;

Bucură-te, glas al sfinţeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;

Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!



Şi Condaculul întâi :

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos şi a mărturisit că familia este o cale de sfinţenie, biruind cu iscusinţă cursele vrăjmaşului şi ispitele trupeşti, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând: Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creştine!





Rugăciune către Sfânta Iuliana din Lazarevo :

Sfântă Iuliana din Lazarevo, chivot al milosteniei şi reazem al familiilor credincioase, plecând genunchii la rugăciune cădem către tine şi te rugăm: vezi necazurile care ne apasă, vezi furtuna care s-a ridicat asupra noastră. Nu ne lăsa, sfântă a lui Dumnezeu. Vino în ajutorul nostru degrabă, aşa cum şi Sfântul Nicolae a venit în ajutorul tău când erai înconjurată de diavoli. Nu pregeta, sfântă, să arăţi puterea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu pentru mângâierea celor neputincioşi.

Vino, Sfântă Iuliana, vino şi stai lângă inimile noastre apăsate de durere şi de tulburare. Roagă-te să ne întărim credinţa, să părăsim păcatele şi să punem început bun mântuirii. Arată-te păzitoare a curăţiei şi iubirii celor căsătoriţi, îndrumătoare a copiilor şi a tinerilor. Fii mângâietoare a orfanilor şi a celor întristaţi şi grabnică tămăduitoare a celor bolnavi, aşa cum ai fost şi celor care au primit de la tine ajutor minunat în rugăciunile lor.

Ai grijă de toţi creştinii, de copii, de părinţii lor, de toţi monahii şi monahiile, de toţi preoţii şi ierarhii. Roagă-te pentru noi, să nu fim înghiţiţi de duhul lumii acesteia şi să nu lepădăm credinţa cea dreaptă. Ci să mergem pe calea sfinţeniei, pe calea rugăciunii şi a virtuţilor, ca, acoperiţi de rugăciunile tale, să Îl slăvim pe Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, în vecii vecilor. Amin.

PARACLISUL SFANTULUI IOAN RUSUL (27 mai)     În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE ÎNGERUL PĂZITOR AL VIEŢII OMULUI Facerea lui Ioan Mavropos Monahul – al cărui acrostih, în greceşte, este acesta: Pe tine, Îngerul meu păzitor, te laud. Zicând Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru..., noi zicem: Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Doamne, miluieşte. (de 12 ori) Slavă... Şi acum... Veniţi să ne închinăm... Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea... Şi îndată: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori)

CANON DE POCĂINŢĂ CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS PENTRU PRUNCII AVORTAŢI Mergând la locul de rugăciune, în faţa icoanei, aprinde candela şi o lumânare de ceară; dacă se poate, aprinde într-o căţuie şi puţină tămâie curată şi, cu mintea trează, fa-ţi semnul crucii de trei ori, zicând de fiecare dată:

CANON DE POCĂINŢĂ CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS Cântarea I   Acum mă apropii eu, păcătosul şi împovăratul, către Tine, Stăpânul şi Dumnezeul meu şi nu îndrăznesc să mă uit la cer; numai mă uit şi grăiesc: Dă-mi, Doamne, mai înainte ca să-mi plâng faptele mele cu amar.

PARACLISUL PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU Acest paraclis se citeşte la întristarea sufletului şi la vreme de nevoie

AL DOILEA PARACLIS CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU Acest Paraclis se cîntă la vreme de întristare sufletească şi la orice întâmplare grea, fiind foarte folositor pentru tot creştinul.

CANON PENTRU BOLNAVI Cântarea 1. gl. al 3-lea    Prin marea despărţită cu toiagul de demult, Israel a trecut ca prin pustie şi în chipul crucii pregăteşte calea. Pentru aceasta să aducem cântări de laudă lui Dumnezeu celi minunat că s-a preaslăvit. Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi ce se roagă Ţie

ACATISTUL MAICII DOMNULUI – BUCURIA TUTUROR CELOR NECĂJIŢI
După obişnuitul început, se zice:



Troparul:
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu noi robii Tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară! ACATISTUL SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PATIMI ALE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
După obişnuitul început, se zic:



Condacele şi Icoasele

Condacul 1: Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând patimilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!

• Colinde Andra
• Colinde Benone Sinulescu
• Colinde Camelia Miutescu 
• Colinde Fuego
• Colinde Millenium
• Colinde Paula Seling
• Colinde Raoul
• Colinde Simina Palincas
• Colinde Stefan Hrusca
• Colinde Vasile Seicaru
• Colinde Victor Socaciu

• Stefan BanicaJR - Ho Ho Ho
• 3 compilatii noi de colinde superbe de pe trilulilu
• Bucurati-va de vestea buna - Colinde religioase
• Dubasii din Arad
• Desene animate de Craciun pentru copii

	Degetica - Hans Christian Andersen
	Era odata o biata femeie saraca; ea traia singura si grozav dorea sa aiba un copil pe langa dansa, care sa-i fie sprijin la batranete. Se duse intr-o zi in padure, acolo intalni o zana careia-i spuse ...
	Adăugat de Carmen	Toată povestea

	Cei doi melci Kiyi si Yogo - Regia Fabiola
	Traiau odata, sunt multi ani de atunci, pe vremea cand melcii nu aveau cochilie, doi melci frati, care se iubeau foarte mult unul pe altul. Ce facea Yogo, trebuia sa faca si Kiyi si ce-i placea lui Ki...
	Adăugat de Mihaela R.	Toată povestea

	Fetita cu chibriturile - Hans Christian Andersen
	Era un ger grozav; ningea si incepuse a innopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela si pe intunericul acela, mergea pe strada o biata fetita cu capul gol, si cu picioarele goale. Avusese ea doar n...
	Adăugat de Andi	Toată povestea

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

• Eclesiastul 12;14 Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului

Rugăciuni

» Liturghia

» Proscomidia

» Rânduiala...

» Acatiste

» Paraclise

» Slujbe

» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

PĂRINTELE ARSENIE NE ÎNVAŢĂ CUM SĂ STĂM ÎMPOTRIVA CURVIEI, A MÂNDRIEI ŞI A VORBĂRIEI

[ Clasat în: Array ] [ Data Publicării: 2009-10-05 21:30:00 ]

„– Cum să putem birui mai uşor războiul desfrânării şi al gândurilor trupeşti? – Pentru biruirea acestui război al curviei, în orice stadiu s-ar afla, trebuie mai întâi cerut harul bunului Dumnezeu. Nu este o bătălie de scurtă durată, pentru că trebuie neapărat ajuns la o biruinţă totală. La început fiecare se vede neputincios să se împotrivească, dar la Dumnezeu totul este cu putinţă.

Începutul acestei lupte este:

1. Să vrea neapărat să scape de acest război.
2. Să se roage cu toată inima, la Dumnezeu şi la Maica Domnului, să-l ajute.
3. Să ocolească, atât cât se poate, împrejurările care ar putea trezi patimile.
4. Să nu primească în minte momelile care vin şi care pot părea a fi nevinovate şi încep să se concretizeze cu imagini; toate aceste gânduri să le alunge, schimbându-şi mintea în rugăciune, dar o rugăciune a lui, nu recomandată de cineva, oricine ar fi acela; o rugăciune cu suspinele proprii, chiar dacă n-au cuvinte.

Dacă atacul este iute, îndulcitor, copleşitor, să suspine la Maica Domnului şi să nu cedeze atacului. În faze avansate, să se mărturisească rupt şi curat, fară menajamente şi fără invinuirea momentului, împrejurării, sau a persoanelor. Mărturisindu-se mai des, îl va ajuta foarte mult.
Duhovnicul îl va întelege, îl va iubi, îl va asigura că nu e singur, dar nici nu-l va lasa în motivările lui, „că ar fi necesar şi prea firesc“. Duhovnicul să aibă râvnă şi bunătate, să-l poată dezlipi de patima aceasta ascunsă şi cu multe capete. Se recomandă lectura, cărţi şi orice cu subiecte pregătitoare la moarte. Va fi iertat, oricare ar fi greşeala, prin pocăinţă, şi aceasta ar fi o mare cucerire, dar să nu se amăgească cineva să creadă că fără de pocăinţă s-ar cunoaşte vreo iertare. Păcatul acesta face să nu puteţi vedea nici ce e Raiul, nici ce e iadul cu adevărat, şi la aceasta ar trebui gândit şi meditat mai mult.
Pentru cei ce au poziţie duhovnicească şi totuşi sunt răniti mai mult sau mai puţin, şi trec prin baia pocăinţei, li se consideră drept accidente şi vor avea motive serioase să intre cu adevărat într-o smerită smerenie, şi aceasta aduce o mare bucurie lui Dumnezeu faţă de cel care are părerea de sine că nu e căzut.
Nu e un paradox, este şi o dreptate şi o mare milostenie divină. El, Stăpânul şi Păstorul cel bun, a lăsat stâna de oi şi a mers să caute oaia rătăcită şi a purtat-o pe umeri fericit, ducând-o la staulul împărăţiei slavei. Citeam ceea ce vă spun acum: „Sunt, frate creştine, crede-mă, două feluri de bucurii care nu se pot uni: tu nu vei putea a te bucura aici pe pământ cu plăceri trecătoare şi vinovate, şi în cer a împărăţi cu Iisus Hristos“ . Atunci fărădelegea îşi va astupa gura sa (Ps. 106, 42) „Nebunule, acel timp de care abuzezi îţi sapă groapa, şi ziua de mâine va fi veşnicia!“ Spunând acestea, gândesc că ar putea încuraja pe cei ce luptă cu atacurile din afară şi cu firea dinăuntru.
– Cum putem birui şi alunga de la noi slava deşartă şi cugetul mândriei?
– Urâtă şi necurată patimă! Toate relele pescuiesc în balta aceasta. Să nu audă Dumnezeu de omul mândru! Îi ia darul întreg ca să se poticnească, doar s-ar smeri, cum spune Scriptura.
Îl părăseşte, devine o mare urâciune; îi ia gustul frumosului; îl lasă rătăcit şi haotic prin toate gunoaiele marginilor lumii. Nu mai are chip, nu mai are asemănare şi nici discernământul conştiinţei. E adevărat cum spun unii Sfinţii Părinţi: „Unde căderea a apucat, acolo mai înainte mândria a lucrat“. Nici o patimă nu te apropie mai mult într-o asemănare cu diavolul ca mândria.
Toate patimile se mai pot, să zicem, apăra cu firea şi cu grozavele împrejurări ale vieţii, dar mândria nu se poate apăra cu nimic. Ea are nesuferita cutezanţă să stea lângă orice virtute, şi chiar – la cine poate – se ascunde în smerenie, pe care o are ca un paravan. Lucru foarte des întâlnit şi întărind cuvântul, este ceea ce spune un părinte: „E smerit mândruleţul!“
Fiind atât de primejdioasă şi atât de prezentă la toate vârstele şi rangurile, este bine ca nimeni să nu desconsidere pe nimeni, oricât ar fi de neînsemnat (căci şi în el se ascunde Hristos), şi chiar să-l întrebe, pentru a-i cere o părere, măcar şi convenţional, şi acesta ar fi un prim pas, adică un semn pe drumul Evangheliei.
E bine să întrebi, să ceri păreri sau sfaturi de la oricine, oricine ai fi tu, că – cine ştie? – harul lui Dumnezeu se sălăsluieşte mai mult în cei simpli şi nebăgaţi în seamă. Pleacă-te (măcar pentru smerenie trupească, cum se zice) că tot este un sunet plăcut, şi vei vedea câtă nevoie ai de semenii cu care a rânduit Dumnezeu să trăieşti şi să te vezi, şi te vei convinge, în drumul vieţii, că înţelepciunea stă sigur mai mult unde este smerenie pentru că acolo este Dumnezeu.
Iată, Lucifer a căzut iremediabil, cădere măreaţă numai prin două cuvinte: „Eu sunt...“, şi căzând, a ajuns împotrivitor pe veci, urâciunea pustiirii. Să nu se amăgească cineva că fară o adevărată purificare în singură apa smereniei, va putea intra în împărăţia, de unde au căzut îngerii. Iată la repezeală gândurile şi îndemnurile mele ca să poata cineva delibera că Dumnezeu ne-a făcut frumoşi singur numai pentru El.
– Ce să facem să ne putem stăpâni limba şi să dobândim darul tăcerii?
– Cu adevarat mare este nestăpânirea limbii – cum spun sfinţii: „Mare este căderea de la limbă“. Vorba multă este mai mult deşertăciune decât folos, iar vorbirea de rău este o mare primejdie pe lumea aceasta şi adică, şi pe lumea cealaltă. Se zice că cei mai mulţi din osândiţii iadului sunt cei care ucid cu vorbirea de rău.
Trebuie să-l iubeşti, frate, pe fratele tău. Nu aceasta este porunca cea mai mare a Mântuitorului? El a dat această poruncă ca o încununare a tuturor învăţăturilor sale, ca singura cale spre mântuire – IUBIREA – şi a urmat neuitata şi sfâşietoarea Golgotă.
Trebuie facută educaţie de amănunt a răspunderii ce avem pentru viaţa noastră, singurul timp ce îl avem să ne punem pază limbii şi să ne curăţim inima de răutate. Sfantul Grigorie Teologul spune: „De orice cuvânt în plus vom da răspuns, cu atât mai mult de orice cuvânt ruşinos“ şi, cu atât mai grozav de orice cuvânt ucigător. Patericul va fi de mare folos la capitolul „ Folosul tăcerii“. Sfântul Isidor Pelusiotul spune: „Vorbirea cu folos este o binecuvântare, iar daca este întărită cu lucrare, este încununată“. „Că viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte, iar cuvântul şi strigând supără. Iar dacă şi cuvântul şi viaţa se vor întâlni, face o icoana a toată filosofia“.
Închide pe Domnul în inimă şi ai luare aminte acolo (în inimă), şi să stai acolo înaintea Domnului fără să ieşi: atunci îţi vei da seama de orice fir de praf. Aşa începe învăţătura tainică; ea înseamnă o oglindă pentru minte şi o făclie pentru conştiinţă. Ea usucă desfrâul, înăbuşă furia, alungă mânia şi ridică mâhnirea, înlătură cutezanţa, nimiceşte deznădejdea, luminează mintea, alungă lenea, te smereşte cu adevărat, şi ai cugetare fără linguşire; răneşte pe demoni, curăţă trupul şi nu este părtaşă, ci străină de orice lucru spurcat.
Cugetă mereu: „La cine mă voi duce? Sunt vierme...“ Aceasta şi altele care ţin de gândul morţii şi al veşnicelor aşezări, aparţin de învăţătura tainică“.

 

Vine o zi când minciuna, făţărnicia, toate lucrurile ascunse vor fi aduse în faţa judecăţii.
Dacă astăzi trăim cu frică faţă de aproapele nostru, de reacţiile şi judecăţile celorlalţi, să nu ne pierdem nădejdea. Toate aceste lucruri se vor sfârşi, nu va mai fi nevoie să ne baricadăm în case, să ne ascundem lucrurile, să folosim încuietori, parole. Este trist că am ajuns să ne fie frică unii de alţii, să ne fie frică să ne spunem punctul de vedere, sentimentele, frustrările, neliniştile pentru că am putea fi judecaţi greşit şi cu răutate. Cu toate astea să nu ne fie frică să fim aşa cum suntem noi, să nu ne ascundem după zâmbete şi cuvinte frumoase, să nu ne fie teamă să iubim oamenii chiar dacă ne vor răni, pentru că dacă trăim în falsitate, vine o zi a judecăţii şi pentru noi.
Nu există scuză că am vrut să mă protejez de răutatea celor din jurul meu, că am ascuns lucruri pentru că îmi era teamă că voi fi privit acuzator.
Să trăim real aşa cum suntem noi, cu slăbiciuni şi defecte, iar cei ce ne vor iubi nu ne vor judeca greşit.
Să nu ne ascundem, să învăţăm să ne purtăm natural, căci falsitatea, lipsa de intergritate este urâtă înaintea Domnului.
Oricum nu toţi oamenii o să fie prietenoşi cu noi, aşa că mai bine să fim plăcuţi în ochii Domnului decât în ochiul deformat şi rău al aproapelui.
E timpul să aruncăm măştile, poleiala sub care ne sufocăm, să trăim cu adevărat şi sinceri, ca în ziua judecăţii să nu ni se umple faţa de ruşine.

Întrebări despre Rai şi iad
                                                                  
Întrebări despre Căsătorie

Întrebări despre Relaţii

Întrebări despre Familie şi Creşterea Copiilor                                              

„Ascultă, priveşte şi taci!...
Asculta, să-nveţi să vorbeşti,
Priveşte, să-nveţi să cladeşti,               
Şi taci, să-nţelegi ce să faci...                    
Ascultă, priveşte şi taci!

Când simţi că păcatul te paşte
Şi glasul sirenei te fură,
Tu pune-ţi lacăt la gură                                      
Şi-mploră doar Sfintele moaşte –               
Când simţi că păcatul te paşte!
Când simţi că duşmanul te-nvinge,
Smulgându-ţi din suflet credinţa,

Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa
Şi candela minţii nu-ţi stinge –
Când simţi că duşmanul te-nvinge! Cand braţele-ncep să te doară,
De teamă să nu-mbătrâneşti,
Rămâi tot cel care eşti –
Aceeaşi piatră de moară –
Când braţele încep să te doară!...
Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci,
Ascultă, priveşte şi taci!...
Din braţe fă-ţi aripi de fier
Şi zboară cu ele spre cer!... ”

• Invata-ma , Doamne

Invata-ma, Doamne, sa iert totdeauna

Pe toti aceia care nu pot ierta,

Iubindu-i si daruindu-le intruna

Rabdarea si dragostea mea.

Invata-ma, Doamne, s-alung intristarea

Cu bucuria ce-n suflet mi-ai pus,

Ca doar Tu, Stapane, imi esti alinarea

Si totul si toate-s de sus.

Invata-ma, Doamne, sa cuget la Tine

In orice moment din viata mea;

Tu fa-ma sa-nteleg, Cerescule Mire,

Ce mult m-ai iubit cu bunatatea Ta.

Invata-ma, Doamene, sa stiu sa ma jertfesc,

Asa cum Tu Te-ai jertfit pentru mine,

Aproapelui si Tie mereu sa slujesc,

Sa fac fericit pe cel de langa mine.

O, Doamne, de-as invata acestea toate

M-as deschide deodata ca o floare de mar

Si-n sufletul meu daca se poate

Te-as inchide de-a pururi acolo sa stai.

• G-bookmarks
• Live
• Technorati

IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, resfinţeşte astăzi biserica „Sf. Cuv. Parascheva“ a parohiei Focuri, Protopopiatul Hârlău Aseară un sobor de preoţi a săvârşit slujba Vecerniei, în timpul căreia au fost aduse spre închinare moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la biserica ocrotită de acest sfânt, din cartierul ieşean Alexandru cel Bun

• 
  
  
  
  
  Măreşte

În ultimile săptămâni, curtea bisericii ortodoxe „Sfânta Parascheva“ din localitatea Focuri, judeţul Iaşi a fost un furnicar. Credincioşi şi credincioase, fetiţe şi băieţi de toate vârstele, împreună cu preotul paroh şi doamna preoteasă şi-au unit forţele pentru a pregăti şi împodobi „casa“ lor de suflet pentru resfinţire. Cu două zile înainte de acest eveniment găsim câteva enoriaşe amenajând scena unde astăzi se va oficia slujba Sfintei Liturghii. Un alt grup de enoriaşi şi câţiva copii fac ultimile retuşuri în biserică. Unul vopseşte, alţii şterg praful, unul aspiră în Sfântul Altar, iar alţii aşează într-o bună orânduire toate icoanele din biserică.

Restaurarea şi împodobirea bisericii în mai puţin de 3 ani

Remarcabil este că o astfel de atmosferă de unitate domină la Focuri nu numai la zile importante, ci şi în rest. La slujbele din duminici şi sărbători biserica este plină de credincioşi, în special de copii. Peste 30 de copii umplu de viaţă, în fiecare duminică, biserica parohiei ortodoxe din Focuri. Aceştia s-au apropiat de biserică în special după ce paroh a devenit la 1 aprilie 2005 părintele Paul Daniel Lehaci (acesta venise la Focuri ca preot II la 30 noiembrie 2004). Pe rând, la cererea lor, băieţeii sunt îmbrăcaţi ipodiaconi, astfel încât, spun credincioşii, slujbele din biserica lor sunt din ce în ce mai frumoase şi înălţătoare. Pe lângă înalta trăire duhovnicească de aici, oamenii îndrumaţi de preotul paroh s-au gospodărit cu mare atenţie. Dintr-o biserică nerevonată de zeci de ani, aflată într-o stare dezastruoasă, înconjurată de un gard din plasă vechi şi rupt, de o curte în care păşteau animale şi păsări, aceştia au făcut una dintre cele mai frumoase biserici din Arhiepiscopia Iaşilor. Majoritatea credincioşilor au contribuit după posibilităţi la renovarea şi înfrumuseţarea bisericii lor. „Am reuşit ca, în scurt timp, să facem foarte multe lucruri la biserica noastră. Am refăcut pereţii exteriori, pe care i-am tencuit cu praf de marmură, am înlocuit geamurile şi uşile cu altele de tip termopan, am vopsit tabla de pe acoperişul bisericii, am terminat pictura din interiorul bisericii şi cea din casa de prăznuire. Pe lângă acestea, am construit şi aleea din curtea bisericii, gardul care împrejmuieşte curtea şi am achiziţionat o centrală termică pe lemne. De asemenea, am renovat şi casa de prăznuire, atât la interior, cât şi la exterior. S-au cumpărat obiecte şi vase liturgice noi, cărţi de cult şi icoane, am înzestrat biserica cu mobilier nou şi am achiziţionat mai multe rânduri de veşminte preoţeşti necesare desfăşurării actului liturgic, am construit un lumânărar în curtea bisericii şi nu numai. Toate aceste lucrări au fost realizate cu ajutorul enoriaşilor parohiei noastre şi al autorităţilor locale“, ne explică pr. Paul Lehaci care slujeşte la Focuri împreună cu pr. Adrian Pentiuc (preot II).

Biserica este plină de copii

Pentru credincioşii parohiei ortodoxe din Focuri, resfinţirea bisericii poate fi socotit cel mai mare eveniment: „Eu consider acum biserica noastră ca o fiinţă care n-a fost botezată după atâta vreme şi acum aşteaptă momentul potrivit. Şi eu aştept cu emoţie acest moment, care este pentru comuna noastră un eveniment important. La noi la biserică, de când a venit părintele este o atmosferă foarte plăcută, atractivă. Vin foarte mulţi copii, asta şi pentru că părintele şi doamna preoteasă ştiu să-i atragă la biserică. Eu îi consider pe aceşti micuţi adevăraţi îngeri anunaţi în jurul părintelui“, ne spune cu emoţie dna Elena Apostol, pe care am găsit-o la pangar.

Şi paraclisierul bisericii, dl Ion Ciută ne povesteşte câteva lucruri despre locul pe care îl iubeşte atât de mult: „Sunt paraclisier de 3 ani, de când a venit părintele Paul la noi. În primul rând vreau să spun că îi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat un preot bun care a făcut multe pentru biserica noastră. Şi apoi sunt foarte frumoase la biserica noastră slujbele, la care, de când a venit părintele, participă foarte mulţi copii. De mult îmi doream să văd copii în biserică şi acum sunt câte 30 - 40. Vin şi tineri. Pe cei mici îi îmbracă părintele ipodiaconi şi sunt foarte bucuroşi că fac ceva la biserică. Toţi se îngrămădesc - câte 20 de băieţei - care mai de care: «nea Ioane, şi eu vreau, şi eu...!», dar le spun că în funcţie de cât de cuminţi sunt îi va îmbrăca părintele. Şi aşa toţi copiii sunt cuminţi. Apoi, tot ei mă ajută la făcut curat, la făcut cădelniţa etc“.

Ajutorul văzut al Sfintei Parascheva

Deşi o mare atenţie s-a acordat lucrărilor de restaurare şi consolidare a bisericii, parohia ortodoxă „Sfânta Parascheva“ - Focuri nu a neglijat activităţile misionare sau culturale ale bisericii. Amintim astfel un moment deosebit în viaţa parohiei, respectiv Aducerea la 13 octombrie 2005, cu ocazia hramului, a veşmântului Cuvioasei Parascheva de la Iaşi. Aducerea acestui odor de mare preţ la parohie, dorinţa cu care a fost aşteptat şi bucuria credincioşilor că vor putea să-şi manifeste evlavia faţă de sfânta lor ocrotitoare au dus la o mare împlinire a parohiei, într-un moment de început. După cum ne povesteşte părintele paroh, în febra pregătirii hramului, atât el cât şi credincioşii mai apropiaţi bisericii erau oarecum trişti, întrucât biserica lor, o biserică mare şi impunătoare nu avea obiecte de cult pe mărimea şi importanţa ei, acestea fiind vechi şi „măcinate“ de trecerea timpului. Dar Cuvioasa Parascheva şi-a arătat dragostea faţă de credincioşii ei, astfel încât o familie care avea rude la Focuri, dar care locuieşte de multă vreme în Italia, a venit să se închine în biserică, spunându-i apoi preotului că vor şi ei să devină ctitiori ai bisericii. Părintele le-a spus că cea mai mare dorinţă a lor era acum achiziţionarea unui rând de vase liturgice. În ajunul aducerii veşmântului Cuvioasei, aceştia au sunat la parohie, înştiinţându-l pe preot că s-au hotărât să doneze întreaga sumă necesară cumpărării Sfântului Chivot şi a sfintelor vase. Ulterior, prin harul şi binecuvântarea sfintei, tot mai mulţi credincioşi s-au oferit să doneze diferite obiecte de cult la biserică.

O biserică de 100 de ani

Numele comunei Focuri vine din vechime, de când sătenii aprindeau focuri mari pe nişte movile înalte pentru a anunţa posibile invazii inamice. Localitatea Focuri este situată în partea centrală a judeţului Iaşi. Comuna Focuri este formată dintr-un singur sat cu acelaşi nume, în care locuiesc 4150 de credincioşi, din care 3203 sunt ortodocşi, 313 catolici, iar 634 de rit vechi (lipoveni). Toate aceste comunităţi religioase au propriile biserici. În comună funcţionează trei şcoli. Biserica ortodoxă „Sfânta Parascheva“ a fost construită între anii 1909-1911, la iniţiativa preotului de atunci, Nicolae Livezeanu, care este şi primul ctitor al bisericii. Un alt preot care şi-a pus amprenta în viaţa bisericii şi cel mai iubit datorită lucrurilor pe care le-a făcut a fost părintele Ioan Cososchi care a slujit aici din anul 1927 până în 1981. Astăzi, renovarea şi consolidarea bisericii a început cu precădere odată cu numirea în funcţia de paroh a preotului Paul Lehaci. La lucrările de construcţie au contribuit sute de credincioşi, drept pentru care astăzi, aceştia vor primi diplome de ctitori.

„Şcoala Bunului Cetăţean“

Parohia ortodoxă „Cuvioasa Parascheva“ - Focuri, Protopopiatul Hârlău, desfăşoară multiple activităţi cultural-educative, dar şi social filantropice. Amintim aici revista parohiei „Făclia credinţei“ care prezintă, pe lângă multe articole de spiritualitate şi zidire duhovnicească, descrierea evenimentelor importante pe care le găzduieşte parohia. Apoi, în fiecare an, la sărbători au loc manifestări culturale, aşa cum de exemplu, în anul 2004, la Crăciun s-a organizat pentru prima dată în biserică o serbare creştinească, moment în care câteva sute de copii au primit daruri din partea bisericii, prin grija unor oameni de suflet.

Menţionăm, de asemenea, un proiect deosebit realizat la nivel de comună „Şcoala Bunului Cetăţean“, prin care 20 de părinţi şi 20 de copii, aparţinând celor 3 comunităţi religioase din focuri - ortodoxă, catolică şi lipovenească - au participat la un atelier de pictură de icoane pe sticlă şi lemn. Această activitate, coordonată de profesoara de religie Oana Lehaci, absolventă a secţiei Artă Sacră din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, s-a desfăşurat în august 2005 la Şcoala cu clasele I - X din Focuri şi s-a finalizat cu o expoziţie, dar şi cu un pelerinaj gratuit la mănăstirile din Nordul Moldovei. Din considerente legate de spaţiu, vom reveni asupra acestor activităţi într-un alt număr al ziarului Lumina.

Trimite unui prieten

 Sus

Biserica "Sfantul Nectarie Taumaturgul" isi serbeaza astazi hramul pentru prima data in prezenta moastelor Sfantului ocrotitor. Daruite de Inalt Prea Sfintitul Efrem, Mitropolit de Ydra, Spetses si Eghina, prin bunavointa maicii Teodosia, stareta Manastirii "Sfanta Treime" din Eghina, moastele Sfantului Nectarie sunt asezate spre inchinare credinciosilor "zi-lumina, de la rasaritul soarelui si pana la apus", dupa cum aflam de la parintele paroh Petrica Lehaci.

Cazare pentru pelerinii care vin la moastele Sf. Nectarie

Biserica din cartierul iesean Alexandru cel Bun este una dintre cele mai mari biserici de parohie din tara. In urma cu 11 ani, pe data de 9 septembrie 1995, s-a sfintit locul unde avea sa se construiasca Biserica "Sfantul Nectarie". Nu mai putin de cinci ani de zile s-a lucrat la proiectul de construire a bisericii, proiect ce a suferit numeroase modificari datorita conditiilor amplasamentului, respectiv a stalpilor de inalta tensiune, a blocurilor din preajma si a podului langa care se afla. In anul 2000 s-au inceput efectiv lucrarile de constructie. Dimensiunile pe care biserica le are astazi sunt impresionante: 51 m inaltime, 55 m lungime si 25 m latime, cu 3 turle mari si alte 7 mici. In timpul in care s-a lucrat la constructia bisericii, slujbele se efectuau in capela din lemn, mereu neincapatoare, construita in apropiere. Pe terenul care imprejmuieste biserica urmeaza a se construi o casa sociala multifunctionala, care va cuprinde o casa de praznuire, o sala de conferinte, o biblioteca, dar si camere de odihna pentru pelerini sau batrani. "Noi dorim cat mai repede sa construim "Casa Pelerinului". Este o prima necesitate, deoarece sunt foarte multi credinciosi pelerini care vin de departe, din intreaga tara, si nu au unde sa ramana peste noapte. Este ca o datorie a noastra sa le oferim aceasta posibilitate", a declarat parintele paroh Petrica Lehaci.

Sfantul Ierarh Nectarie s-a nascut la 1 octombrie 1846 in orasul Silivria din Tracia (azi nordul Greciei), la 20 km vest de Constantinopol si la 10 km vest de Epivata, locul de nastere al Cuvioasei Parascheva. La 27 de ani s-a calugarit, iar in 1877 a fost hirotonit ierodiacon, luand numele de Nectarie. In 1889 a fost ales mitropolit de Pentapolis, iar in 1904 a pus piatra de temelie pentru o manastire de maici in insula Eghina, locul unde se afla azi moastele sale. In timpul vietii s-a ocupat de tamaduirea bolilor sufletesti si trupesti, a celor paralizati si neputinciosi, fiind cunoscut in special ca tamaduitor al cancerului. A trecut la cele vesnice in seara zilei de 8 noiembrie 1920. Dupa 33 de ani a fost dezgropat sfantul sau trup, iar moastele-i erau intregi "izvoratoare de mir si tamaduitoare de multe si grele boli". Sfantul Ierarh Nectarie a fost canonizat in 1961 si trecut in randul sfintilor cu data de praznuire 9 noiembrie.

O alta casa romaneasca a Sfantului Nectarie

Cei care doresc sa se inchine moastelor Sfantului Nectarie si sa ii ceara ajutorul, dar nu pot ajunge in Grecia, la Manastirea "Sfanta Treime" din Eghina, sau la Iasi, la biserica din cartierul iesean Alexandru cel Bun, pot merge la Manastirea Radu-Voda din Bucuresti, aflata in apropiere de Biserica Bucur, cea mai veche biserica a capitalei. Manastirea are ca protector pe Sfantul Nectarie Taumaturgul, incepand cu anul 2002, dupa ce particele din moastele sfantului au fost daruite lacasului de un arhiereu grec, aflat in vizita la manastirile din Romania. Ierarhul grec a plecat la drum avand asupra sa o cutiuta cu fragmente din moastele Sfantului Nectarie, pe care insa nu stia unde trebuia sa le lase. La Radu-Voda a aflat ca staretul de aici, Varsanufie, fiind bolnav, a mers la Eghina si s-a rugat fierbinte Sfantului Nectarie. Intr-o noapte, Sfantul i s-a aratat in vis, spunandu-i nu numai ca se va vindeca, dar si ca va ajunge episcop. Auzind povestea, arhiereul grec si-a dat seama ca aici trebuia sa lase racla cu moastele Sfantului Nectarie. Astfel, Manastirea Radu-Voda gazduieste de atunci un fragment din moastele Sfantului Nectarie. Reactivata in 1998, Manastirea Radu-Voda il are astazi ca staret pe PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar Patriarhal.

La manastirea bucuresteana se mai gasesc, pe langa moastele Sfantului Nectarie Taumaturgul, si moastele Sfantului Teodor Tyron si ale Sfantului Teodor Stratilat.

Ziua de 9 noiembrie este zi de sarbatoare si la Centrul Crestin Social Medical de Zi din Sighisoara, care are ca hram Sfantul Nectarie Taumaturgul (Vindecatorul), ocrotitor al varstnicilor neajutorati. Acest sfant a fost ales ca patron spiritual al centrului pentru ca "toata viata lui si-a dedicat-o tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti ale oamenilor care erau intru asteptarea dragostei lui Dumnezeu. Este un sfant pe care trebuie sa-l pomenim in rugaciunile noastre, sa-i cerem ajutorul pentru a ne vindeca si pe noi de aceste boli", asa cum apare consemnata pe site-ul sighisoara.com declaratia parintelui Florin Avram, preot si asistent social la Centrul Crestin Social Medical de Zi din Sighisoara.

"Am promis ca vom oficia Sfanta Liturghie timp de 40 de zile"

Slujba de sfintire a altarului Bisericii "Sfantul Nectarie" din Iasi a fost unul dintre momentele centrale ale hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de anul acesta. Slujba a fost savarsita de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Efrem, Mitropolit de Ydra, Spetses si Eghina, PS Calinic, Episcop al Argesului si Muscelului, PS Casian, Episcop al Dunarii de Jos, si PS Timotei, Episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului. Evenimentul a fost de o mare insemnatate deoarece in acea zi delegatia sosita din Grecia a daruit pentru totdeauna parohiei din cartierul iesean particele din moastele Sfantului Ierarh Nectarie.

De atunci si pana astazi mii de credinciosi au venit sa se inchine sfintelor odoare. Parintele paroh Petrica Lehaci a promis in fata lui Dumnezeu ca va oficia la altarul sfintit al Bisericii "Sfantul Nectarie" slujba Sfintei Liturghii timp de 40 de zile, in fiecare dimineata. "Noi ne tinem promisiunea pe care am facut-o atunci si zilnic la slujba au fost prezenti zeci de credinciosi. Citim acatistul Sfantului Ierarh Nectarie Taumaturgul si savarsim Sfanta Liturghie timp de 40 de zile, cu mentiunea ca in zilele de sarbatoare s-a savarsit si slujba Utreniei si cea de pomenire a celor care ne-au ajutat la construirea sfantului lacas. Biserica mare este deschisa peste zi, pentru a permite oamenilor sa se inchine sfintelor moaste", ne-a declarat parintele Petrica Lehaci.

Iaşi: Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor - a şasea zi

Cea de-a şasea zi din cadrul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor s-a desfăşurat marţi, 23 ianuarie, la biserica "Sf. Anton" din Iaşi, iar celebrarea a început la ora 17.00.

Tema acestei întâlniri ecumenice a fost: "Să regăsim puterea de a vorbi". Această îndrăzneală de a vorbi în faţa lui Dumnezeu se bazează pe credinţă: credinţa este aceea care dă curaj omului de a se adresa lui Dumnezeu.

La această celebrare au participat următorii preoţi ortodocşi: pr. Constantin Naclad, paroh la biserica "Sfântul Nicolae Domnesc", pr. protopop Constantin Andrei, pr. Petrică Lehaci, paroh la biserica "Alexandru cel Bun", pr. Ştefan Chiriţă, paroh la biserica "Învierea Domnului" din cartierul Dacia, pr. Ionel Şerban, inspector în cadrul medical, pr. Mircea Stoleriu, paroh al bisericii din Galata, pr. Constantin Azamfirei, pr. Nicolae Dorneanu, pr. Marius Obreja, pr. Vasile Nichita, inspector şcolar, pr. Toma Grădineaciuc, pr. Mihăi Grigoraş şi pr. diac. Gheorghiţă Mihăilă. Alături de aceştia au participat şi preoţi catolici: pr. Iosif Comoraşu, paroh al bisericii "Sfântul Anton", pr. Iosif Dorcu, decan al catedralei "Sfânta Fecioară Maria, Regină", pr. Petru Tamaş, vicar al Parohiei "Sfântul Anton", pr. Felix Roca, vicar al Parohiei "Sfânta Tereza", pr. Cornel Cadar, consilier episcopal, pr. Iosif Fechetă, membru al Congregaţiei "Don Orione", pr. dr. Pierangello Ondei, superior al aceleiaşi congregaţii, pr. Henric Urban, superior SJ, pr. Marius Taloş, director al Centrului Cultural "Xaverianum" şi pr. diac. Emanuel Imbrea. Din rândul oficialităţilor s-a remarcat generalul în rezervă Bârhală.

Celebrarea a început prin cântarea "Lumea-ntreagă să se înfrăţească", cântare care precizează şi în forma artistică dorinţa de unitate. În cadrul ritului penitenţial s-a intonat cântarea "Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte", prin care s-a cerut iertare şi milă lui Dumnezeu.

Lecturile din cadrul acestei celebrări au susţinut tema zilei - "să regăsim puterea de a vorbi". Prima lectură, luată din cartea Judecătorilor (Jud 6,11-16), îl prezintă pe Dumnezeu care prin intermediul lui Ghedeon, eliberează poporul din mâinile madianiţilor. Psalmul indică părerea de rău a omului care simte că a greşit în faţa lui Dumnezeu: "Ai milă de noi, Doamne, căci am păcătuit". Lectura a doua, luată din cartea Faptele Apostolilor (Fap 5,27-33), prezintă curajul apostolilor în faţa Sinedriului şi mărturia lor de credinţă. Fragmentul evanghelic (Mc 5,21-34) prezintă curajul unei femei care suferea de mulţi ani de hemoragie şi mărturia ei de credinţă în faţa mulţimii cuprinse de uimire în faţa minunii.

În cadrul omiliei, pr. dr. Constantin Naclad a pus accentul pe îndrăzneală, curajul de a da mărturie despre Dumnezeu "într-o lume în care întâlnim rele foarte mari: indiferenţa, agnosticismul, ateismul, relativismul. Acest val de răutate nu porneşte decât de la diavol, care doreşte să dezbine lumea". Creştinul, asemenea femeii bolnave de hemoragie, trebuie să îndrăznească să se apropie de Cristos şi să spere din toată fiinţa în vindecare. Creştinul trebuie să depăşească eventualele critici şi concepţii pesimiste şi să acţioneze aşa cum îi dictează conştiinţa: "Boala femeii din evanghelie era considerată ruşinoasă la evrei şi chiar şi astăzi sunt mulţi bolnavi care se ruşinează de boala lor, aceasta arătând cât de mult s-au înstrăinat oamenii unii de alţii". Boala este considerată astăzi un defect al omenirii şi este de multe ori scoasă din spaţiul vizibil: "boala este prezentată ca şi cum nu ar face parte din firescul nostru; mass-media de astăzi promovează pe omul perfect, pe omul sănătos, pe omul fericit. Această stare de fapt l-a făcut pe om să se îndepărteze de Dumnezeu". Lumea de astăzi dă dovadă de ignoranţă, de lipsă de interes faţă de sferele spiritului, iar pr. dr. Constantin Naclad ilustrează acest lucru, citându-l pe Dostoievski: "Ignoranţa de care suferă această lume care nu-l cunoaşte pe Dumnezeu constă în neînţelegerea Mântuitorului Cristos ca Fiu al lui Dumnezeu". Omul, pentru a se înţelege pe sine în totalitatea sa, trebuie să se apropie de Cristos: "Când nu-l înţelegem pe Cristos, nu ne înţelegem nici pe noi înşine. Mântuitorul Isus recapitulează în sine întreg neamul omenesc şi-l răscumpără de păcat". Cristos, pentru care toţi oamenii sunt egali în demnitate şi au aceeaşi valoare, vrea să mântuie întreg neamul omenesc: "Cristos nu a făcut diferenţe, pentru că el a venit să mântuiască pe cel pierdut. Şi cine este cel pierdut? Este cel care aparţine unei anumite confesiuni, sau unui anumit grup? Toţi suntem pierduţi, pentru că toţi am pierdut statura de fiu al lui Dumnezeu prin păcat. Toţi avem nevoie de harul mântuitor al lui Cristos". În finalul omiliei predicatorul afirmă că izvorul şi modelul unităţii spre care tinde creştinismul îl constituie Sfânta Treime, aşa cum afirma scriitorul Soloviov: "Sfânta Treime este programul nostru social".

Rugăciunea credincioşilor, care a succedat momentului omiliei, a cuprins în sine aspiraţia întregii Biserici spre unitate, unitate care se bazează atât pe harul lui Dumnezeu cât şi pe rugăciunile membrilor Bisericii.

În cadrul rugăciunii "Tatăl nostru" atât clericii, cât şi credincioşii, s-au ţinut de mâini, în semn profund de fraternitate şi iubire. După acest moment, preoţii şi credincioşii şi-au oferit un semn al păcii, prin strângere de mână şi îmbrăţişare frăţească. În acest timp corul bisericii "Sfântul Anton" a intonat cântecul "Ce bine e când fraţii".

A urmat apoi un cântec, fragment din Stihii "Întâmpinarea Domnului", armonizat de Gheorghe Cucu şi interpretat de corul bisericii "Sfântul Nicolae Domnesc", având ca solistă pe Oana Guguian.

La finalul celebrării pr. Iosif Comoraşu, gazda acestei întâlniri ecumenice, a mulţumit tuturor participanţilor pentru prezenţa şi rugăciunea lor şi a îndemnat poporul creştin să înainteze pe drumul credinţei ca Biserica să fie una.

La ieşirea din biserică s-au oferit calendare, ca semn de comuniune şi preţuire al celor care au participat la acest moment de rugăciune.

Următoarea întâlnire ecumenică va avea loc miercuri, 24 ianuarie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae".

Link-uri sponsorizate

Cărţi creştine gratuite
Literatură creştină. Nu vindem
nimic. Tot ce avem este gratuit.www.rldbooks.org

Anunţ publicitar

Biserica "Sf. Nectarie"

Conferinţă pentru tineri şi preocupările lor, la Biserica „Sfântul Nectarie“

La Biserica cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului“, „Sfântul Ierarh Nectarie“ şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ din cartierul ieşean „Alexandru cel Bun“, Protopopiatul Iaşi I, a avut loc duminică, 8 martie, conferinţa duhovnicească cu tema: „Tinerii şi preocupările lor - Preţuieşte viaţa“. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi şi Liceul Teoretic Miron Costin din Iaşi.

Conferinţa duhovnicească moderată de pr. Petrică Lehaci, parohul Bisericii „Sfântul Nectarie“, a fost precedată de Paraclisul Maicii Domnului. În cadrul întrunirii au ţinut alocuţiuni pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Vasile Nechita, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, pr. Daniel Damaschin, preot misionar la Biserica „Naşterea Domnului“ şi „Sfinţii doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian“, de la Maternitatea Cuza Vodă, şi prof. dr. Dan Mihalcea, asistent universitar şi medic specialist ginecolog la Maternitatea Cuza Vodă din Iaşi. La conferinţă au mai fost prezenţi şi alţi preoţi din Iaşi, care au răspuns la întrebările tinerilor prezenţi. Prima alocuţiune a fost a pr. Constantin Sturzu, care a vorbit despre Duminica Ortodoxiei şi despre semnificaţia icoanei în viaţa creştinului ortodox.

„Icoana reprezintă cel mai bine dreapta credinţă. Este un simbol al Ortodoxiei, pentru că rezumă o întreagă dogmatică. Într-o icoană a Mântuitorului noi vedem că El este şi om, şi Dumnezeu. Icoana concentrează două mari elemente care definesc Ortodoxia: învăţătura de credinţă, pentru că icoana a fost acest catehism vizual din care au învăţat strămoşii noştri, şi trăirea, relaţia vie cu Dumnezeu. Icoana este făcută pentru a ne închina, pentru a mijloci această fereastră către ceruri“, a spus pr. Constantin Sturzu.

A urmat referatul pr. prof. Vasile Nechita, care a explicat faptul că problemele pe care le au tinerii pot fi raportate la comportamentul adulţilor, la modul de exprimare a credinţei lor în societatea de astăzi. „Avem o tendinţă de a plasa altora ceea ce trebuie să facem noi. Dimpotrivă, noi suntem cei care trebuie să lucrăm mai întâi, pentru ca Dumnezeu să ne ajute. Lucrurile, în perioada în care ne aflăm astăzi, suferă o transformare. Ortodoxia nu mai e trăită aşa cum am trăit-o noi. De multe ori cerem copiilor să fie cum vrem noi. Ei se comportă ca noi. Tineretul se exprimă aşa cum ne-a văzut pe noi. Deci, noi, în primul rând, avem o problemă, cum ne exprimăm credinţa ortodoxă astăzi. Generaţia care a prins propaganda atee a rămas cu nişte urmări“, a explicat pr. prof. Vasile Nechita.

„Avortul se face din cauza lipsei de credinţă“

Alocuţiunea pr. Dănuţ Damaschin a fost precedată de recitarea, de către doamna Sofia Timofte, a poeziei „Ţipătul mut“. „Noi am fost îndemnaţi să vedem avortul ca un rău necesar, impunându-se de-a lungul timpului imaginea cum că a fost interzis de Ceauşescu, iar libertatea familiei a presupus şi dreptul de a face avort. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, în România nu exista avortul“, a spus pr. misionar la Maternitatea Cuza Vodă din Iaşi, care a punctat, în continuare, adevăratele cauze ale avortului. „Pentru a se face fără mustrări de conştiinţă, avortului i se spune chiuretaj. Chiuretajul este, de fapt, uciderea unui copil lipsit de apărare. Cauzele avortului nu sunt cele sociale. Avortul se face din cauza lipsei de credinţă. Avortul este cea mai mare crimă pe care noi, oamenii, o tolerăm, o acceptăm şi o încurajăm prin faptul că neglijăm educaţia creştină a copiilor noştri“, a încheiat pr. Dănuţ Damaschin.

Alternative pentru avort

Prof. dr. Dan Mihalcea a vorbit, în alocuţiunea sa, despre efectele pe care le-a avut avortul în România după 1990. „Avortul a dus la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei. În ultimii ani, şi aici cred că este rolul Bisericii în primul rând, în mică măsură al nostru sau al societăţii civile, avorturile la cerere au mai scăzut, cel puţin la noi în spital. Numărul de gravide tinere este în creştere. Am observat faptul că multe dintre pacientele tinere suportă foarte uşor naşterea, mult mai bine decât femeile trecute de 40 de ani. Există alternative pentru avort. Copilul poate fi oferit spre adopţie sau persoana gravidă poate fi sprijinită de serviciile de asistenţă socială“, a completat prof. dr. Dan Mihalcea.

A urmat o sesiune de comunicări formată din două grupe de tineri, care au adresat întrebări invitaţilor. Seria de conferinţe de la Biserica „Sfântul Nectarie“ va continua pe tot parcursul Postului Mare.

Pr. Constantin Sturzu - Duminica Ortodoxiei

Pr. Vasile Nechita - despre Ortodoxie si problemele tinerilor



Sofia Timofte - poezie depre avort




Pr. Danut Damaschin - despre avort



Sofia Timofte - o minune


Despre desfranare inainte de casatorie - pr. Dumitru C.

.

• 

Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.

Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem.

• Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii.
• Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire.
• Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri.
• Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi.
• Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi.
• Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.
• Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic.
• Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi.
• Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier.
• Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn.
• Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară.

Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!
Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri.
Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare!
Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţini ştiu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşii nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi.
De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blesteamă pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie. Fiul ştie că vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem!

• 3. Cele 9 porunci bisericesti

http://www.credo.ro/porunci-bisericesti.php

“…am văzut pe Domnul şezând pe un scaun foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stăteau deasupra Lui, şi fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau piciorele, şi cu două zburau. Strigau unul la altul, şi ziceau: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui! Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum.”

Isaia 6:1-4

• ICOANE CARE PLANG

                                                                                       

Sfanta Liturghie arhiereasca la Biserica Sfantul Nectarie

kostelciofu - 1,612 views

Dacă vrei să fii fericit(ă)

• Seminarul iertării

Consiliere

• Maica Siluana va raspunde

Sfinti dragi

• Cuvioasa Parascheva
• Sf. Ioan de Kronstadt
• Sf. Ioan Gura de Aur
• Sf. Ioan Maximovici
• Sf. Ioan Rusul
• Sf. Siluan

despre Oameni dragi

• Parintele Dumitru Staniloae
• Parintele Nicolae Steinhardt
• Parintele Rafail Noica
• Maica Siluana

Oaze de spiritualitate ortodoxă

• Eghina
• Ghidul mănăstirilor din România
• Muntele Athos
• Prietenii Mănăstirii Vatopedi

M-au impresionat

• Marturia unui protestant intors la Ortodoxie

Alcoolism

• Alcoolismul - suferinta familiei mele
• Codependenta
• Codependenta - un blog despre alcoolism si victimele lui
• Despre viata in umbra unui alcoolic
• Informatii, evolutie, tratament
• Resurse pentru consiliere si reabilitare

Homosexualitate

• Alegere sau destin?
• Raspuns "teologiei" homosexualilor
• Speranta si vindecare pentru homosexuali

Farmacia Domnului

• Farmacia verde
• Naturalia

Utile

• Ajutor ca sa pui diacritice la un text
• Avortul, rana de moarte a iubirii
• Invata muzica psaltica!

Au nevoie de ajutor

Icoane

• Greek-Byzantine Icons

Femeia ortodoxa

Susţin

Lista mea de bloguri

• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Ramona - ramura înflorită

  Psaltirea in rostirea ÎPS Teofan
  

  Cu 42 minute în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Durerea unei pierderi

  

  Donald Zolan
  

  Cu 2 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Gânduri pentru fiecare zi

  

  O idee pe zi - Biblioteca
  

  Cu 3 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  dardindar

  Unii langa altii
  

  Cu 4 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Marilena - Nihil sine Deo

  

  Sfântul Mare Mucenic Haralambie
  

  Cu 4 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Ortodoxia Tinerilor

  Liniştea tainică a smereniei
  

  Cu 4 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Savatie Baştovoi

  La mulţi ani, Părinte Iustin!
  

  Cu 5 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  "Iubire. Înţelepciune fără sfârşit."

  

  La aniversară
  

  Cu 7 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Irina - Dulce casa...

  

  Oțetul de mere făcut în casă - 2
  

  Cu 8 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Blogul Editurii Agnos

  Povestea zilei, 10-02-2010 - “Tămăduirea maicii”
  

  Cu 8 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  oameni și demoni

  

  de Valentine's Day
  

  Cu 10 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Lada cu minuni

  

  Felicitări, mărţişoare...
  

  Cu 10 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Eugenia & Alexandra

  Senzationalul gratin cu cartofi si telina
  

  Cu 22 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  MunteanUK

  

  “Many waters cannot quench love…” [“Marea nu poate stinge dragostea…”]
  

  Cu 23 ore în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  LUMEA CRESTINILOR

  Greutatea păcatelor
  

  Cu 1 zi în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Mara - "Dor de casa, dor de Dumnezeu"

  Pofte ale femeii insarcinate
  

  Cu 2 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Niko's blog

  Severin, Manastirea Sfanta Ana, Orsova
  

  Cu 2 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Caminul meu...

  

  Ciolan afumat, copt in coca de paine a la Jamie
  

  Cu 4 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Eufemia - Ortodoxie şi Viaţă

  

  de vorba despre mama sau de vorba despre Dumnezeu
  

  Cu 4 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Cristina - Prin intelepciune se ridica o casa...

  Cât de aproape sunteţi de un stil de viaţă sănătos?
  

  Cu 1 săptămână în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Cristina - Jurnalul Cristinei

  Proiectul N.A.S.A. "Blue Beam"
  

  Cu 1 săptămână în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  jurnal de multumire

  

  Juramantul lui Hipocrat
  

  Cu 3 săptămâni în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Elena: ...Coltisorul meu de Rai...

  Se cuvine…
  

  Cu 3 săptămâni în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Pr. Iulian Nistea - Gânduri încuviinţate

  Sfântul Emilian Mărturisitorul, Episcopul Cizicului (8 august și 8 ianuarie)
  

  Cu 4 săptămâni în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Ioana - Gândeşte frumos!

  Poveşti adevărate
  

  Acum 1 lună
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Georgiana - Punte intre doua lumi

  

  Postul Crăciunului
  

  Cu 2 luni în urmă

Flori

• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Atelierul de flori Timisoara

  Frezii galbene - Este un aranjament simplu de facut, fara prea multe materiale si deloc complicat. Este potrivit pentru a fi oferit cadou pentru o zi onomastica sau ca semn...
  

  Cu 5 zile în urmă

Arhitectura

• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  B A S I L I C A

  

  Frescoes explained - Holy Trinity Serbian Orthodox Church, Butte, MT - Pantocrator – The Ruler of all (The Lord Almighty); Exodus 3:14; Revelation 1:8; 4:8 “And God said unto Moses, I am that I am: and he said, thus shalt tho...
  

  Cu 2 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Atelierul de arhitectură

  

  Case rurale cu geamlâc - .... Casa stăreţiei de la Mănăstirea Nămăieşti, Argeş Casă de la Mănăstirea Nămăieşti, Argeş Casă din Olăneşti, Vâlcea Casă din Târleşti, Prahova Fotografii...
  

  Cu 4 zile în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  ART

  

  De vanzare - Povestea e cam asa: în urma cu mai bine de doi ani am inceput să ma gandesc cum mi-ar place să arate casa mea. Nu aveam nici un model în minte, cochetam do...
  

  Cu 2 săptămâni în urmă

• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  Naan
  

  Cu 2 săptămâni în urmă
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Retete vegetariene stricte (vegane)/de post, dietetice si fara E-uri

  PROVOCARE – 4 SAPTAMANI DE RAW
  

  Cu 3 luni în urma
  

  
  

  Traffic Feed

  
  

  Live Traffic Feed   Targoviste, Dambovita left "Daruind vei dobandi..." via savalaura.blogspot.com   Iasi left "Daruind vei dobandi..." via sinaxar.ro   Targoviste, Dambovita arrived from google.ro on "Daruind vei dobandi..."   Iasi arrived from ruxyralu.blogspot.com on "Daruind vei dobandi..."   Bucharest, Bucuresti arrived from google.ro on "Daruind vei dobandi..."   Vaslui left "Daruind vei dobandi...: Din nou împreună-călători cu Domnul prin Postul Mare" via apostolatintarafa garasului.blogspo t.com   Fagaras, Brasov left "Daruind vei dobandi..." via apostolatintarafa garasului.blogspo t.com   Vaslui arrived on "Daruind vei dobandi..."   Iasi arrived from google.ro on "Daruind vei dobandi...: Inmormantarea Parintelui Teofil"   Lupeni, Mehedinti arrived from google.ro on "Daruind vei dobandi...: Sarmale de post cu stafide şi nuci" ∙ Change your Location ∙ Ignore my browser ∙ Live Traffic Map ∙ Popular Pages Today

  
  

  • 

Rusaliile

Acatistul Sfântului Duh

• Activitati pentru copii si parinti
• Anul bisericesc explicat copiilor [en]
• Bibila povestita copiilor [en]

• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Slujirea preotesei

  

  Idei pentru a “revigora” o parohie îmbătrânită de la ţară - Anul 2010 este un an benefic absorbţiei de fonduri europene, mai ales că s-au “reportat” cele neabsorbite din 2009. Parohiile, având un statut de organizaţ...
  

  Cu 23 ore în urmă

Lucrez la:

• Biblia online
• Catehism ortodox
• Crestin ortodox
• crestinism ortodox
• Filocalia
• Flacara credintei
• Interpretarea viselor
• Odaia de Sus

vineri, 7 mai 2010


„Micii misionari ai Bisericii“ au mărturisit Învierea la Biserica „Sf. Nectarie“

La Biserica "Sf. Nectarie" din Iaşi a avut loc, miercuri, ultima manifestare a Proiectului educaţional "Din suflet de creştin", organizat de Palatul Copiilor Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Şcoala "Ion Ghica" Iaşi. La eveniment a participat şi Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.



Sute de credincioşi au participat, în urmă cu două zile, la concertul de muzică religioasă prilejuit de finalizarea ediţiei I a Proiectului educaţional "Din suflet de creştin". Enoriaşii şi preoţii parohiei "Sf. Nectarie" din cartierul Alexandru cel Bun, dar şi din alte parohii ieşene l-au aşteptat în faţa sfântului lăcaş, ocrotit atât de Vindecătorul de cancer, cât şi de Sf. Ilie Tesviteanul şi de Maica Domnului, pe Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan. Cu flori în mână, oamenii l-au primit cu multă bucurie pe Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În glasul clopotelor şi al cântărilor "Pre Stăpânul" şi "Hristos a înviat!", intonate de Corul "Sf. Nectarie" dirijat de Radu Dumitru, redactor colaborator al Departamentului muzical al Radio TRINITAS, Părintele Mitropolit Teofan a intrat în sfântul lăcaş, unde s-a închinat mai întâi moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina. Apoi, pr. paroh Petrică Lehaci i-a mulţumit Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan pentru prezenţă, amintind faptul că pe lângă programul liturgic de miercuri seara a fost organizată o manifestare cultural-religioasă prilejuită de Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. "Vrem să ne daţi binecuvântarea pentru a continua astfel de proiecte frumoase, dar şi lucrările la pictura bisericii", a spus pr. Petrică Lehaci.



Zece momente muzicale ale elevilor care au obţinut locul I

În deschiderea concertului, pr. Bogdan Ţifrea, redactor-şef al postului Radio TRINITAS Iaşi şi moderatorul evenimentului, a amintit că "seara de astăzi (n.r. miercuri) este încheierea unui proiect mai amplu care se doreşte a fi o încununare a mai multor manifestări. Proiectul "Din suflet de creştin" urmat exemplul grupurilor şcolare mai mari, seminariilor teologice şi liceelor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. "Din suflet de creştin" se doreşte a fi anul acesta proiectul pilot dintr-o serie mai amplă de manifestări care să continue şi în anii viitori. Prima etapă a fost un concurs coral, cea de-a doua un simpozion, iar cea de-a treia, şi ultima din acest an, este acest concert deosebit pe care câştigătorii primei etape îl vor susţine astăzi (n.r. miercuri)", a spus pr. Bogdan Ţifrea. Programul concertului a cuprins zece momente muzicale ale elevilor care au obţinut locul I la concursul judeţean, după cum urmează: Grupul "Sălcioara" de la Colegiul Naţional "Costache Negruzzi" din Iaşi - "Hristos a înviat!", de Alexandru Podoleanu, coordonator prof. Alina Ţirică; Corul "Nectarios - Junior" al Bisericii "Sf. Nectarie" - "Troparul Sf. Nectarie", de S. B. Bucur, "Limbile să salte", de Al. Buzera şi Anton Pann, "Să se îndrepteze rugăciunea mea", din Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul, coordonator prof. Daniel Popa; Thea Maria Chirica - recitator, de la Grădiniţa "Buna Vestire" a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (strada Gavriil Musicescu) - "Hristos a înviat!", de prof. Mihaela Munteanu; Constantin Ştefan Atârgoviţoae de la Colegiul de Artă "Octav Băncilă" din Iaşi, "Ridica-voi ochii mei la ceruri" şi "E învierea", coordonator prof. Titel Popovici; Monica Vizitiu, solist, de la Şcoala "Ion Ghica" din Iaşi - "Datoria mamei", coordonator prof. Geta-Rita Marcu; corurile reunite ale Şcolilor "Ion Ghica" şi "Ion Creangă" din Iaşi - "Doamne Iisuse Hristoase" de Gheorghe Cucu, "E ziua Învierii", compozitor anonim, "Hristos anesti!", de Gavriil Musicescu, "Hristos a înviat!", de Al. Podoleanu, coordonaţi de prof. Cristina Barnea şi prof. Ciprian Juncă; Paraschiva Burduja de la Colegiul "Mihai Eminescu" din Iaşi - "Mergi la cer", coordonator prof. Daniela Ardeleanu; Sabina Ciocârlie de la Colegiul "Mihai Eminescu" din Iaşi - "Colindul Domnului", coordonator prof. Daniela Ardeleanu; Grupul vocal al Liceului "Vasile Alecsandri" din Iaşi - "E ziua Învierii" şi "Hristos a înviat!" de G. Sacerdoţeanu, "Eu sunt Învierea", de I. G. Brătianu, coordonator Ana-Maria Amariei şi Grupul vocal "Ichos" al Colegiului de Artă "Octav Băncilă" din Iaşi, coordonatori: prof. Petronela Dârţu şi prof. Dumitru Caşcaval.



"Copiii ne-au purtat în această seară pe sufletele lor curate"

"Privindu-i pe copiii aşezaţi ca o prelungire a minunatei picturi din sfântul altar al acestei biserici, m-am gândit la marele muzician George Enescu. Mi-am dat seama de ce, de-a lungul vieţii, într-o formă mai mult implicită decât directă, ceea ce a trăit în copilărie l-a urmărit întreaga viaţă. Participarea copiilor la o seară precum aceasta şi învăţarea cântului religios îi va urmări de-a lungul vieţii. Vor avea clipe de furtună, de deznădejde, de cumpănă, dar ceea ce s-a introdus înlăuntrul lor în timpul copilăriei va deveni o ancoră de scăpare în clipele dificile. Mă bucur întotdeauna când văd micii misionari ai Bisericii care cântă şi mărturisesc pe Dumnezeu din sufletul lor care va pătrunde în marea învolburată a acestei vieţi. Copiii ne-au purtat în această seară pe sufletele lor curate şi pentru aceasta le mulţumim părinţilor pentru că le-au acordat binecuvântarea să participe la repetiţii, la concursuri. Mulţumim profesorilor care i-au coordonat pe copii şi doamnei profesoare Geta-Rita Marcu care a gândit ca din suflet creştin de copil cântarea Învierii Domnului încă să răsune şi să prindă rădăcină în sufletele noastre. Mulţumim părintelui Petrică Lehaci pentru că a găzduit această frumoasă seară", a completat IPS Teofan. În continuare, pr. paroh a făcut o paralelă între copiii care au concertat în Biserica "Sf. Nectarie" şi vorba pe care mama compozitorului George Enescu o spunea acestuia când pleca la Şcoala Generală din Liveni, Botoşani. "Cred că multe din mămicile copiilor care au cântat în această seară au preluat acea vorbă de duh spusă de mama marelui Enescu, Maria, când fiul său George pleca la şcoală: "Să te sileşti, George, să nu mă faci de ruşine". Cred că această generaţie care vine din urmă va face cinste Bisericii", a spus, în încheiere, pr. Petrică Lehaci, care a oferit tuturor participanţilor câte o icoană şi un acatist al Sfântului Nectarie.



Publicat de ortodoxiepenet la 14:33

Cugetari pentru suflet...

despre  blandete..

• A mai zis: rugăciunea se naşte din blândeţe şi nemâniere.

Pentru avva Nil, Patericul Egiptean

Un frate s-a dus la avva Ilie sihastrul din chinovia peşterii avvei Sava şi i-a zis:

– Avvo, spune-mi un cuvânt.

– În zilele părinţilor noştri erau iubite aceste trei virtuţi: neaverea, blândeţea şi înfrânarea; acuma stăpânesc între monahi lăcomia de averi şi de mâncare, ca şi obrăznicia. Păzeşte-le pe care vrei.

Pentru Avva Ilie, Patericul Egiptean

despre dragoste..

A mai zis: nu se găseşte dragoste mai mare decât aceasta, a-şi pune cineva sufletul pentru aproapele său. Dacă aude cineva cuvânt rău, adică întristător, putând să zică şi el la fel, şi se luptă să nu spună; dacă e asuprit şi îndură, şi nu răsplăteşte la fel – unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele.

Pentru avva Pimen, Patericul Egiptean

A spus avva Ilie, al diaconiei: ce izbândeşte păcatul acolo unde este căinţă? La ce foloseşte dragostea, acolo unde este mândrie?

Pentru Avva Ilie, Patericul Egiptean

Avva Ammun nitriotul a venit la avva Antonie şi i-a spus:

– Eu mă ostenesc mai mult decât tine; cum de s-a mărit printre oameni numele tău mai mult ca al meu?

– Fiindcă eu îl iubesc pe Dumnezeu mai mult decât tine.

Pentru Avva Ammun nitriotul, Patericul Egiptean

ruxyralu

ruxyralu 86 videos

• preotii bisericii Sfantul Nectarie din Iasi la sfintirea unei troite in parohie (4:37)
• Biserica Sfantul Ierarh Nectarie-Iasi Romania (6:55)
• Prohod biserica Sfantul Nectarie Iasi (1:01)

Playlist play all 86 videos ruxyralu

 

 

 

4.CUM SE TIN POSTURILE DE PESTE AN

Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru dreptcredinciosii crestini anumite posturi. Căci postul -- zice Sfântul Ioan Gură de Aur -- potole ste trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăteste si înaripează sufletul, îl înaltă .

Posturile de peste an si pricinile pentru care le tinem sunt :

1. Sfântul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii, Păresimile, Postul Pastilor, este rânduit pentru curătirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie si împărtăsirea cu Sfintele Taine. El închipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Tine sapte săptămâni. Stă în legătură cu Pastile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.
În acest post nu mâncăm : carne , ouă , brânză . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI) , legume si poame.
MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN : Sâmbăta si Duminica , în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor .
MÂNCĂM PESTE : Buna-Vestire - 25 Martie si în Dumininica Floriilor.
Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.
Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni si Marti se mănâncă numai o dată pe zi - seara - pâine si apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârsit.
Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare.

2. Postul Sfintilor Apostoli sau al Simpietrului , a fost asezat de Biserică în cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti apostoli. Acest post e un prilej de înăltare a sufletului. Stă în legătură cu Pastile si cu Pogorârea Duhului Sfânt, sărbători cu dată schimbătoare. De aceea nu începe la dată sorocită, ci tine când mai mult, când mai putin. Lăsăm sec insă totdeauna în Duminica Tuturor Sfintilor , seara, si postim până la 29 iunie, ziua Sfintilor Apostoli , care dacă va cădea Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de dulce.
În acest post nu mâncăm carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea nu mâncăm untdelemn si nu bem vin. Martea si Joia dezlegăm la untdelemn si avem voie la vin.
MÂNCĂM PESTE : Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie - chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea.
Dacă în zilele de Luni , Marti si Joi cade vre-un sfânt mai mare înse4mnat în calendar cu cruce neagră (+) , atunci mâncăm peste , iar de cade Miercurea sau Vinerea mâncăm numai untdelemn si bem vin. Intâmplându-se Miercurea sau Vinerea vre+un sfânt cu priveghere, sau hramul bisericii, dezlegăm la untdelemn , la vin si la peste.
3. Postul Sfintei Marii , sau al Sîntămăriei, numit si postul lui August, se tine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu , care înainte de Adormire a petrecut în neîncetată rugăciune si ajunare.
Durează două săptămâni : de la 1 la 15 August.
Lăsăm sec la 31 iulie ; iar de va cădea această zi Miercurea sau Vinerea, lăsăm sec la 30 iulie. În acest post untdelemn si vin mâncăm numai Sâmbăta si Duminica .
MÂNCĂM PESTE : Schimbarea la Fata - 6 August.
De asemenea , dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncăm de dulce a doua zi, adică la 16 August , iar în ziua Adormirii mâncăm peste.

4. Postul Nasterii Domnului , sau al Crăciunului, iarăsi ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe ''Cuvântul lui Dumnezeu'' născut din Fecioara Maria.
Acest post tine 40 de zile : de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie , lăsăm sec în seara sfântului Filip , la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie. Daca această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 13 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză . Lunea , Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv , se dezleagă la untdelemn , vin si peste.

Dacă în zilele de Luni , Miercuri si Vineri prăznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+) , mâncăm untdelemn si bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+) , atunci dezlegăm si la peste. Martea si joia mâncăm peste , untdelemn si bem vin , când cade în aceste zile : vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu rosu.

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit - mai înainte - Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.
MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN la 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 7, 9 , 12 , 13 , 17 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea - căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati .

MÂNCĂM PESTE : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 24 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.

De asemenea mâncăm peste în Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.

În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie, 4,5,6,7,9,12,13,17 Decembrie , dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau joia se întâmplă hramul bisericii.

• ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN

Din pricina asprimii posturilor si a slăbiciunii trupului omenesc , precum si pentru cinstireazilelor în care se săvârseste Sfânta Liturghie, canoanele bisericii îngăduiesc crestinilor dezlegare la vin si untdelemn în zilele arătate aici:
În Postul Mare : Sâmbăta si Duminica , în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor .

În Postul Crăciunului : la 23 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 9 , 16 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea + căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati .

• ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM PESTE

Însemnătatea unor praznice împărătesti si a unor sfinti este asa de mare încât Sfintii Părinti au dezlegat mâncarea de peste în posturile aspre. Arătăm aici aceste praznice si sfinti:
În Postul Mare : Buna-Vestire - 25 Martie si în Dumininica Floriilor.

În Postul Sfintilor Apostoli : Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie - chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea.

În Postul Sîntămăriei : Schimbarea la Fata - 6 August.

În Postul Crăciunului : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 24 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.

De asemenea mâncăm peste în Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.

În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 23 si 30 Noiembrie, 4,5,6,9,16 si 20 Decembrie , dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau joia se întâmplă hramul bisericii.

Acatistul Nasterii Maicii Domnului

Acatistul Maicii Domnului - Bucuria tuturor celor necajiti

Acatistul Sfantului Nectarie (al doilea acatist)

Pre cel nascut in Silivria si ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a aratat in vremurile din urma prieten adevarat al vartutii, pre Sfantul Ierarh Nectarie sa-l cinstim cei credinciosi ca pre...

Acatistul Sfantului Nectarie

Acatistul Sfantului Mina

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne... [mai mult]

Acatistul Sfantului Ioan Gura de Aur

Acatistul Sfantului Arhanghel Gavriil

Ca pe un crainic mare al voii Celui-Preainalt si ca pe o calauza binecuvantata a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vietii si al invierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, si inchinamu-ne credinciosiei tale ca unei icoane ceresti a slujirii... [mai mult]

Acatistul Sfantului Arhanghel Mihail

Acatistul Ingerului Pazitor

Acatistul Sfintei Cruci

• DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE!
  
  
  
  

  Patriarhia Romana
  

  Radio Trinitas
  

  Ziarul Lumina
  

  Televiziunea Trinitas
  

  Catedrala Mantuirii Neamului
  

  Basilica Travel
  

  Arhiepiscopia Bucurestilor
  

  Colportaj magazin online
  

  Sfantul Vasile cel Mare
  
  
  
  
  
  

• Iisus, Sf.Taine si Sf.Apostoli - nelamuriri
• Va rog, rugati-va pentru mine!!
• Cristian Pomohaci si Vasile Marcus ,ce parere aveti despre muzica lor?
• Gripa porcina sau gripa porceasca?
• Impartasirea copiilor mici
• Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa
• Combaterea evolutionismului, in 29 de puncte
• Despatimirea

In fiecare an, pe 9 noiembrie, crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nectarie Taumaturgul.

Acest sfant s-a nascut la 1 octombrie 1846, in Silivria, un orasel situat in provincia Tracia din nordul Greciei.
La botez a primit numele de Anastasie.
La varsta de 14 ani se indreapta catre Constantinopol, dornic sa-si continue studiile.
In anul 1866, ajunge in insula Chios, unde lucreaza ca pedagog si dascal.
La 27 de ani, devine monah la Manastirea Nea Moni, primind numele de Lazar. Dupa un an de zile este hirotonit diacon, primind numele Nectarie.

Dupa ce a absolvit cursurile Facultatii de Teologie din Atena, in anul 1885, pleaca in Egipt.
Aici va sluji la Biserica "Sfantul Nicolae“, din Cairo.
La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie il hirotoneste mitropolit onorific de Pentapolis.

Din cauza unor slujitori ai Bisericii din Alexandria, care l-au acuzat pe Nectarie ca ar vrea sa ia locul patriarhului, este trimis in anul 1890 in Grecia.
Patriarhul Sofronie va da o ordonanta, prin care ii va retrage cinstea arhiereasca. In Grecia, va ajunge director al Seminarului Teologic Ortodox Rizarios.

Renunta la functia de conducator al Seminarului Teologic si intemeiaza Manastirea Sfanta Treime din insula Eghina, unde ramane pana la sfarsitul vietii. Trece la cele vesnice la 8 noiembrie 1920, dupa ce a indurat timp de un an si jumatate chinurile cancerului.
Desi moare din cauza cancerului, el este grabnic vindecator de cancer si de alte boli grave.

Printr-o intamplare minunata, trupul sau este descoperit neputrezit si izvorand mir.
La 3 septembrie 1953, sfintele sale moaste au fost scoase din mormant si asezate in biserica manastirii din Eghina, pentru cinstire si binecuvantare. Canonizarea sa a avut loc in 1961, cu zi de praznuire pe 9 noiembrie .

Crestinii se pot inchina moastelor Sfantului Nectarie la Manastirea Radu Voda din Bucuresti (particele din moastele sale sunt prezente aici din anul 2002), la Biserica "Sfantul Nectarie“ din cartierul Alexandru cel Bun, din Iasi (in anul 2006, la hramul Cuvioasei Parascheva din Iasi, Inalt Preasfintitul Efrem, Mitropolit de Ydra, Spetses si Eghina, a daruit pe 15 octombrie, o particica din moastele sfantului acestei biserici) si la paraclisul Manastirii "Maica Domnului - Bucuria neasteptata“ din Manastirea rupestra Sinca Veche, judetul Brasov (moastele au fost daruite de Manastirea Grigoriu din Sfantul Munte Athos ) .

Maicile de la Manastirea Sfanta Treime din insula Eghina, venind la spital sa ia trupul Sfantului Nectarie, au scos vesta de pe trupul acestuia si au asezat-o intamplator pe patul vecin, unde era prezent un paralitic.
Spre mirarea tuturor, paraliticul s-a ridicat din pat si a inceput sa mearga.

Parintele protosinghel Matei Bilauca, staret al manastirii din Sinca Veche, povesteste: "A venit la noi o batranica din Brasov cu niste hainute de-ale nepotelului ei si ne-a rugat sa il pomenim pe baietel ca are o tumoare la cap si a doua zi trebuia sa fie operat la Spitalul Fundeni.
I-am miruit hainutele cu ulei de la candela de langa moastele Sfantului Nectarie si am indemnat-o sa aiba nadejde la Sfantul.
A doua duminica a venit sa-mi spuna ca in ziua cand trebuia operat baietelul, doctorii au constatat la tomograf ca tumoarea nu mai exista“.

Sunt nenumarate marturii ale celor ce au fost vindecati de diferite boli prin ajutorul primit de la Sfantul Nectarie.
Aceste minuni sunt consemnate in mai multe volume despre viata Sfantului Nectarie.

9Noiembrie---Ziua Sfantului Nectarie Taumaturgul, vindecatorul de cancer

 Scris de STEF30IASI la data de Lun Nov 09, 2009 10:59 am

Butterflies at crazyprofile.com

    

Ruxyralu Raluca apreciază

Actimel Romania

Ruxyralu Raluca

Good Luck

ruxyralu a scris acest comentariu




2 Martie 2010

intredevar este minunat sa mergi la biserica sf. nectarie din iasi....cand ajung in biserica uit de toate iar slujbele te duc f aproape de Dzeu. Mergand in acest sf lacas simnti cum toate grijile si supararile dispar  si ca toate au o rezolvare.D oamne ajuta!

violeta a scris acest comentariu

5 Martie 2010

Nu incetati sa va rugati SF. NECTARIE in ori ce probleme aveti.Nu de mult o prietena dea mea mia povestit foarte suparata ca fica ei in virsta de 11 ani se simte rau din cauza unei hemoragi foarte mari.In luna ianuarie am ajuns la manastirea RADU VODA DIN BUCURESTI si de acolo am cumparat 3 carticele cu acatistul SF.NECTARIE si iam dat si ei una.Povestindumi de fica ei ca au duso la noi la spital in localitate si a tinuto internata dar nu i se oprea hemoragia.Atunci medicul ia dat trimitere la Cluj.Am sfatuito sa citeasca in fiecare zi acatistul si sa se roage mult,bineinteles ca mam rugat si eu SF.NECTARIE SIAM CITIT ACATISTUL.Aseara am pus mina pe telefon sia sunato sa vad cum se simte fata,spre bucuria mea am primit vestea ca fata se simte bine i sa oprit hemoragia si ca ia dat tratament hormonal,astai gasise pina la urma la analize.MULTUMESC SF.NECTARIE CA MIJCOCESTE PRIN RUGACIUNILE LUI CATRE TATAL CERESC SI MAICA DOMNULUI PENTRU TOTI CEI AFLATI IN BOLI SAU NECAZURI..DOAMNE AJUTA PE TOATA LUMEA

alina a scris acest comentariu



15 Octombrie 2010

Este extraordinar ce mi s-a intamplat!Sfantul Nectarie i-a ajutat tatalui meu; slabise mult, era apatic,acuza dureri in zona plamanilor, nu voia sa mearga la analize, imi era teama ca sufera de o boala incurabila.Am mers la Manastirea Radu-Voda din Bucuresti, m-am rugat la moastele Sfantului, am citit acatistul, iar in mai putin de doua saptamani, tatal meu si-a revenit complet, poate munci, starea lui este foarte buna. Rugati-va, caci Sfantul Nectarie va ajuta. Ii multumesc Sfantului Nectarie pentru ajutorul dat tatalui meu si pentru toate rugamintile pe care mi le-a ascultat!Daruiesc carticele cu Acatistul Sfantului Nectarie si la prieteni.

clim daniela a scris acest comentariu



11 Decembrie 2010

Sfantul Nectarie ne iubeste caci esti alaturi de noi. Este o Manastire inchinata Sfantului Nectarie in jud. Caras Severin, sat Fenes, la 30km de Armenis. Aceasta gazduieste si sfinte moaste ale iubitului nostru Sfant Nectarie. Din pacate acolo este pereotul singur iind manastire de mainci acestea nu prea au stat la manastire, e destul de greu, sigur e nevoie de ajutorul nostru. Manastirea se afla aproape de Manastire Piatra Scrisa din Armenis, imediat la iesire din Armenis se face stanga 3 km . Dumnezeu sa va indrume pasii spre Sfantul care este aproape de noi, numai sa il cautam.

Doamne ajuta!

diana a scris acest comentariu



16 Ianuarie 2011

Buna seara,



dragii mei, scriu aici pentru ca doresc din suflet sa-i multumesc SFANTULUI IERARH NECTARIE care m-a ajutat fff mult si m-a ajutat in rugaciunile mele, daruindu-mi cel mai frumos moment din lume: sunt insarcinata! Toate tratamentele, toata stiinta, toti medicii nu au reusit sa faca nimic pentru mine in acest sens, dar Sfantul Nectarie a facut!!! I-am promis Sfantului ca am sa merg sa ma rog la moastele lui. Il rog acum sa-mi dea sanatate, si mie si lui bebe din burtica, sa putem sa mergem acolo impreuna sa ne rugam si sa-i multumim pentru ca s-a rugat Maicii Domnului si lui Isus Hristos sa faca o minune pentru mine. Multumesc Sfinte Nectarie pentru minunea infaptuita! Te rog sa ma ocrotesti in continuare si sa ma ajuti sa vina pe lume minunea mea, sa putem merge sa iti multumim!!!

Gheorghita a scris acest comentariu



22 Februarie 2011

Locuiesc in Spania, Madrid. Aici, intr-o suburbie a capitalei, se afla un orasel numit Coslada in care vietuiesc foarte multi emigranti romani. Un preot din Galati pe numele sau Gheorghe Cimpoca, a infiintat prin ajutorul Bunului Dumnezeu o parohie cu hramul Sfantului Nectarie Taumaturgul la care vin in fiecare duminica si participa la Sfanta Liturghie foarte multi compatrioti.I-mi place foarte mult maniera in care decurge Slujba; ma umple de multa pace sufleteasca. Sa ne rugam cu totii Sfantului Nectarie!

ACATISTUL SFINTEI MARII MUCENITE ECATERINA






25 NOIEMBRIE





Rugaciunile incepatoare







In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.



Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !



Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.



Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.



Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.



Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.







Condacele si Icoasele



Condacul 1



Vrednicei de lauda mucenitei Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu si cu invatatura ei cea preainalta a uimit stiinta invatatilor de atunci si a intrecut limba ritorilor pagani prin buna ei cuvantare, sa-i aducem multumire de biruinita, ca prin ale ei rugaciuni sa ne izbavim de ispitele vrajmasilor si sa-i cantam : Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Icosul 1



Imparatesei si Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai aratat vrednica de dragoste, inteleapta Ecaterina, caci cu Dubul Sfant umbrindu-te, ai lepadat de la tine toata dorirea pamanteasca si te-ai logodit cu Mirele tau cel ceresc spre a capata viata nemuritoare; pentru aceasta cantam :



Bucura-te, porumbita cuvantatoare;

Bucura-te, dulce privighetoare;

Bucura-te, frumusete netrecatoare;

Bucura-te, mielusea incantatoare;

Bucura-te, minte inalta;

Bucura-te, tinara prea invatata;

Bucura-te, fecioara blanda si inteleapta;

Bucura-te, inima tare si neintinata;

Bucura-te, lauda invatatilor;

Bucura-te, dulceata maicilor;

Bucura-te, mangaierea saracilor;

Bucura-te, aparatoarea batranilor;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 2



Bogatiile pamantului si marirea parinteasea lepadand, viata curata ai trait, Ecaterina; si indeletnicindu-te mai ales in dreapta credinta, calea cea neratacita a lui Hristos ai luat si te-ai inchinat Lui cantand : Aliluia !



Icosul 2



Ajunsa fiind la varsta de 18 ani, frumusetea ta a atras pe multi tineri din neamurile pagane, voind a se casatori cu tine; tu insa respingand cererea lor cu foarte intelepte cuvinte, insisi ei se mustrau de nepriceperea lor si iti graiau acestea :



Bucura-te, cea mai frumoasa dintre tinere;

Bucura-te, ca esti si cea mai bogata;

Bucura-te, samanta din neam imparatesc;

Bucura-te, porfira care impodobesti cunostintele;

Bucura-te, cununa care rasplatesti vrednicia;

Bucura-te, ceea ce intaresti obiceiurile bune;

Bucura-te, cuvantatoare mai presus decit ritorii;

Bucura-te, judecatoare mai alesa decit alti judecatori;

Bucura-te, biruitoare nerusinata in sfaturi si povatuiri;

Bucura-te, lumina care faci sa se plece privirile neintelepte;

Bucura-te, comoara tuturor cunostintelor;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 3



Ratacirile mustrand si de idoli ne voind a crede ca acele chipuri turnate si cioplite de maini omenesti ar putea fi facatorii cerului, ai pamantului si a toata faptura, fost-ai luminata cu darul Duhului Sfant sa cunosti Dumnezeirea cea adevarata si pururea vesnica si cu smerenie ai cantat Ei : Aliluia !



Icosul 3



Invatatii adunati prin indemnul tatalui tau ca sa te scoata din credinta in care erai, vazindu-te lepadand idolii, au cerut a te infatisa lor. Tu insa, intrand in vorba cu cel mai invatat, dupa o indelunga disputa, l-ai facut sa nu mai stie ce sa raspunda decit a grai :



Bucura-te, inchinatoarea dreptei credinte;

Bucura-te, deslusirea adevaratei religii;

Bucura-te, lumina celor cufundati in eresuri ;

Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;

Bucura-te, arma bunei vointe;

Bucura-te, caderea inselaciunii idolilor;

Bucura-te, dovada neputintei lor;

Bucura-te, ca esti vrednica de toata cinstirea;

Bucura-te, ca prin intelepciunea ta ai gonit ratacirea;

Bucura-te, caci cu dar ai fost daruita de Cel Preainalt;

Bucura-te, cunostinta sfinteniei ceresti;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 4



Gurile ereticilor ce huleau mai inainte Biserica lui Hristos s-au deschis atunci pentru intaia oara spre a binecuvanta prin glasul tau fecioresc, urand capistile idolesti si zicand ca unul este Dumnezeu si Lui se cuvine cantare : Aliluia !



Icosul 4



Hranind in sineti din pruncie darul credintei lui Hristos, Ecaterina, nu te-ai putut impaca cu obiceiurile paganesti ale parintilor tai, ca petrecand in sfintenie, fara a fi inca luminata cu sfantul Botez, poruncile lui Dumnezeu urmai si te inchinai in taina lui Hristos; pentru aceasta-ti cantam :



Bucura-te, mucenita preamarita;

Bucura-te, mireasa preacinstita;

Bucura-te, patimitoare nebiruita;

Bucura-te, podoaba Bisericii;

Bucura-te, cuvantatoare de Dumnezeu;

Bucura-te, slujitoarea Ortodoxiei;

Bucura-te, cununa invataturii;

Bucura-te, lauda Alexandriei;

Bucura-te, aparatoarea acelei cetati;

Bucura-te, comoara minunilor;

Bucura-te, mustratoarea imparatului Maxentiu;

Bucura-te, luminatoarea imparatesei lui;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 5



Inima lui Constantin, tatal tau, foarte s-a intristat auzindu-te pe tine, fiica lui, una la parinti si asa de frumoasa precum erai, lepadand multimea zeilor la care se inchina si propovaduind un Dumnezeu necunoscut. Pentru aceasta a voit sa cerceteze credinta ta prin cei mai invatati dascali de atunci. Cat insa i-a fost de mare nedumerirea cand a vazut si pe aceia induplecati de cuvintele tale si cantand lui Dumnezeu : Aliluia !



Icosul 5



Judecatorii nedrepti, afland trecerea ta din inchinatoare la idoli la credinta lui Hristos, te-au hotarat pedepsei; si rabdand chinurile cele mai amare pana la moarte, cu marire te-ai preamarit, laudand numele Domnului nostru Iisus Hristos si al Preacuratei Fecioare Maicii Sale, Care ti s-au aratat tie in vedenie; iar noi laudand taria credintei tale, iti graim :



Bucura-te, defaimatoarea judecatorilor tirani;

Bucura-te, mustratoarea ratacirii;

Bucura-te, ca in popor te-ai facut stralucitoare;

Bucura-te, ca chinurile tale pe dansii ii ardeau;

Bucura-te, ca nadejdea mantuirii pe tine te veselea;

Bucura-te, caci cu rabdarea mai mult i-ai otravit;

Bucura-te, ca din dragostea ta catre Dumnezeu n-ai simtit suferintele;

Bucura-te, ca vorbele tale ii faceau sa amuteasca;

Bucura-te, ca nepriceperea lor nu putea sa te opreasca;

Bucura-te, ca indraznind ai iesit biruitoare;

Bucura-te, ca suferind te-ai facut vindecatoare;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 6



Cantare de multumire iti aducem tie noi, smeritii, caci cu mare dar ne-ai invrednicit pe noi jertfindu-te pe tine insati pentru dragostea dreptei credinte. Primeste dar, mucenita, aceasta rugaciune si ne da vindecare neputintelor in tot cursul vietii noastre, pentru ca dimpreuna cu tine sa binecuvantam pe Dumnezeu, cantand Lui : Aliluia !



Icosul 6



Cei mai multi de o suta de invatati care stateau de fata si ascultau cuvintele prin care explicai Evanghelia lui Hristos, luminandu-se de Duhul Sfant, s-au crestinat, iar imparatul, ingrozindu-se de aceasta minune, a poruncit sa-i arda, ca sa nu mai raspandeasca credinta crestina prin locurile de unde erau ei si asa s-a preamarit multimea aceea de invatati si-ti canta tie asa :



Bucura-te, Ecaterina, de necazuri izbavitoare;

Bucura-te, invatata, de lumina datatoare;

Bucura-te, laudata si de daruri aducatoare;

Bucura-te, frumusete tuturor covarsitoare;

Bucura-te, bunatate de nimic ingrijorata;

Bucura-te, ostasita de viteji biruitoare;

Bucura-te, mult vestita si de chinuri rabdatoare;

Bucura-te, laudata de cantari rasunatoare;

Bucura-te, mucenita de minuni izvoratoare;

Bucura-te, lacramioara prea frumos mirositoare;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 7



Soborul ingeresc, vazand ceata mucenicilor in vapaie arzand, cu cantari a primit-o; si pe tine, Ecaterina, ca pe o urmatoare a lor cu dar te-a invrednicit a suferi chinurile cele mai ingrozitoare; pentru care pomenirea ta in veci a ramas folositoare celor ce canta lui Dumnezeu : Aliluia !



Icosul 7



Toata faptura s-a minunat de rabdarea cea multa pe care ai aratat-o, ramanand neclintita in hotaririie credintei si marturisind ca unul este Dumnezeu Tatal si Fiul si Sfantul Duh, Treimea una si nedespartita, si te inchini Ei; iar noi ne bucuram, laudandu-te :



Bucura-te, propovaduitoare a Tatalui ceresc;

Bucura-te, inchinatoare a Fiului si Cuvantului lui Dumnezeu;

Bucura-te, cinstitoare a Duhului Sfant;

Bucura-te, marturisitoare a Treimii Celei de o fiinta;

Bucura-te, purtatoare in credinta a Sfintei Cruci;

Bucura-te, urmatoare, a patimilor lui Hristos;

Bucura-te, binetalcuitoare a Sfintei Evanghelii;

Bucura-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;

Bucura-te, ascultatoare a Maicii lui Dumnezeu;

Bucura-te, inchinatoare a Bisericii Ortodoxe;

Bucura-te, vietuitoare impreuna cu puterile ceresti;

Bucura-te, vrednica pazitoare a crestinilor;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 8



Iubita ai fost de Mirele tau cel ceresc, prealaudata Ecaterina, ca te-ai impodobit cu toata frumusetea trupeasca si sufleteasca; inca si vas preaales te-a facut spre intarirea credintei tale, cu care multi necredinciosi s-au luminat si s-au invatat a canta lui Dumnezeu : Aliluia !



Icosul 8



Vindeca ranile sufletelor noastre, mare mucenita, ca greu patimim, si te roaga pentru noi Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, sa ne izbaveasca de ispitele ei de primejdiile cu care vrajmasul ne ingrozeste; pentru aceasta, stiindu-te pe tine grabnica aparatoare de vrajmasi iti cantam :



Bucura-te, ca prin rugaciuniie tale ne izbavesti de vrajmasi;

Bucura-te, izbavitoare grabnica de primejdii;

Bucura-te, feritoare de otrava;

Bucura-te, vindecatoare de venin;

Bucura-te, preaaleasa izbavitoare de farmece;

Bucura-te, gonitoare de naluciri;

Bucura-te, risipitoare de eresuri;

Bucura-te, pazitoare tare de napasta;

Bucura-te, indreptatoare a traiului rau in casnicie;

Bucura-te, ceea ce impaci pe cei invrajbiti;

Bucura-te, ca esti in necazuri ajutatoare;

Bucura-te, ca dai celor bolnavi vindecare;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 9



Ca o ramura de finic te-ai dat Mantuitorului, impodobind Biserica cu biruintele tale cele mai presus de fire si cu sangele tau cel feciorelnic ai spalat ocara de deasupra celor ce se osteneau pentru dansa; ca s-au rusinat prigonitorii vazand marirea minunilor tale si au cantat lui Dumnezeu : Aliluia !



Icosul 9



Pamantul s-a umplut de buna mireasma, primindu-ti trupul la el, si cerul s-a veselit, vazand duhul tau ridicindu-se la dansul de catre puterile ingeresti. Pentru aceasta slavita lucrare a tainei lui Dumnezeu toti credinciosii te lauda, cantand pentru tine asa :



Bucura-te, ajutatoare a fecioarelor intelepte;

Bucura-te, mangaietoare a vaduvelor necajite;

Bucura-te, izbavitoare a copiilor sarmani;

Bucura-te, ajutatoare a celor in primejdii;

Bucura-te, folositoare a celor fara de ajutor;

Bucura-te, izbavitoare a femeilor cu grele nasteri;

Bucura-te, vindecatoare a patimitorilor din nastere;

Bucura-te, intaritoare a pruncilor slabi;

Bucura-te, hranitoare a orfanilor saraci;

Bucura-te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburata;

Bucura-te, vindecatoare a celor cazuti in boala grea;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 10



Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a multumi, Ecaterina, pentru ca nici o sarguinta n-am pus care sa ne apropie de dragostea lui Dunmezeu si nici un bine n-am lucrat pentru aproapele nostru, care sa ne aduca indurare, ci tu, ca buna si blanda ce esti, roaga-te lui Dumnezeu sa ne ierte nesocotinta si pacatele noastre si sa primeasca acest cuvant de smerenie : Aliluia !



Icosul 10



Ispitele cele fara de numar ale vicleanului diavol le cunosti, sfanta, pentru ca, trup purtand si ispitita fiind, ai ramas biruitoare. Iar noi cei ce suntem invaluiti in ispite ca niste neputinciosi facem rugaciune sa ne intaresti cu puterea ta, ca sa venim la pocainta si sa dobandim iertarea gresealelor noastre laudandu-te :



Bucura-te, smerenie inalta;

Bucura-te, podoaba prealaudata;

Bucura-te, vistierie nedesertata;

Bucura-te, indurare nestramutata;

Bucura-te, blandete neschimbata;

Bucura-te, lumina neinserata;

Bucura-te, dragoste nevinovata;

Bucura-te, rabdare neincetata;

Bucura-te, darnicie neasemanata;

Bucura-te, speranta nerusinata;

Bucura-te, vindecatoare binecuvantata;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 11



Fire mai presus de fire te-ai facut, Ecaterina, intarindu-te in credinta lui Hristos si slujind Facatorului a toate, iar nu fapturii; de la Care, luand darul tamaduiri si cununa ingereasca, de tine se cutremura duhurile necurate si le alungi pe ele de la tot sufletul crestinesc care aduce lui Dumnezeu cantarea de lauda : Aliluia !



Icosul 11



Toata suflarea dreptcredinciosilor se veseleste astazi de praznuirea ta, mucenita, ca din neamul paganesc si dintre inchinatorii de idoli cea mai invatata si inteleapta fecioara a venit la Biserica lui Hristos, suferind durerile rotii si alte nespuse chinuri de la poporul cel paganesc, pentru dragostea Mantuitorului lumii; pentru aceasta-ti cantam :



Bucura-te, biruitoarea paganilor;

Bucura-te, caderea obiceiurilor urate;

Bucura-te, luptatoare pentru darurile sfinte;

Bucura-te, surpatoarea capistelor idolesti;

Bucura-te, inchinatoarea icoanelor crestinesti;

Bucura-te, stavila rautatior diavolesti;

Bucura-te, lauda cununei mucenicesti;

Bucura-te, care pe roata ai fost intinsa;

Bucura-te, care cu piroane ai fost impunsa;

Bucura-te, care de sabie ai murit;

Bucura-te, care cu marire te-ai preamarit;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 12



Iubitorilor de mucenici, cinstind pe preainteleapta Ecaterina, pentru ca aceasta in privelistea lumii pe Hristos a predicat, pe sarpele a calcat si mintea invatatilor a rusinat, sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !



Icosul 12



Lupte intru chinuri, lupte pentru credinta ai dus cu caldura pentru Hristos, Mirele tau, Ecaterina, ceea ce prin intelepciunea ta ai luminat ca o buna cuvantatoare; pentru aceasta-ti cantam :



Bucura-te, pazitoare sfanta a canoanelor sobornicesti;

Bucura-te, urmatoare calda a legilor bisericesti;

Bucura-te, vrednica propovaduitoare a apostoliei;

Bucura-te, prigonitoare neimpacata a pacatelor;

Bucura-te, aspra indemnatoare a smereniei pustnicesti;

Bucura-te, cea mai iscusita cuvantatoare a cantarii ceresti;

Bucura-te, neobosita rugatoare a slujitoriior cucernici;

Bucura-te, buna ajutatoare a credinciosilor cinstitori de Dumnezeu;

Bucura-te, margaritar de mare pret al imparatiei ceresti;

Bucura-te, piatra scumpa a Bisericii crestinesti;

Bucura-te, grabnica izbavire a celor cuprinsi de suparari;

Bucura-te, vindecatoare tare a celor plini de rani si dureri;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



Condacul 13



(acest condac se zice de trei ori)



Inteleapta si frumoasa Ecaterina, vrednica mucenita a lui Hristos, primeste aceasta putina rugaciune a noastra si te roaga pentru noi sa ne daruiasca bunul Dumnezeu iertare pacatelor, pace, sanatate si ajutor in toate cele bune, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !





Apoi se zice iarasi



Icosul intai



Imparatesei si Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai aratat vrednica de dragoste, inteleapta Ecaterina, caci cu Dubul Sfant umbrindu-te, ai lepadat de la tine toata dorirea pamanteasca si te-ai logodit cu Mirele tau cel ceresc spre a capata viata nemuritoare; pentru aceasta cantam :



Bucura-te, porumbita cuvantatoare;

Bucura-te, dulce privighetoare;

Bucura-te, frumusete netrecatoare;

Bucura-te, mielusea incantatoare;

Bucura-te, minte inalta;

Bucura-te, tinara prea invatata;

Bucura-te, fecioara blanda si inteleapta;

Bucura-te, inima tare si neintinata;

Bucura-te, lauda invatatilor;

Bucura-te, dulceata maicilor;

Bucura-te, mangaierea saracilor;

Bucura-te, aparatoarea batranilor;

Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos !



si Condacul intai



Vrednicei de lauda mucenitei Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu si cu invatatura ei cea preainalta a uimit stiinta invatatilor de atunci si a intrecut limba ritorilor pagani prin buna ei cuvantare, sa-i aducem multumire de biruinita, ca prin ale ei rugaciuni sa ne izbavim de ispitele vrajmasilor si sa-i cantam : Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!


ACATISTUL SFANTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA, NOUL FACATOR DE MINUNI








9 NOIEMBRIE







Dupre obicinuitul început, se zice:



Troparul:



Pre cel născut in Silivria si ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a arătat in vremurile din urma prieten adevărat al vârtuţii, pre Sfântul Ierarh Nectarie să’l cinstim cei credincioşi ca pre un dumnezeiesc slujitor al lui Hristos, ca izvorăşte bogate tămăduiri celor ce striga cu evlavie: Slava lui Hristos, Celui care te-a slăvit! Slava Celui care minunat te-a arătat! Slava Celui care lucrează printru tine tuturor tămăduiri!



Apoi se zic Condacele si Icoasele:







Condacul 1

Veniţi, ucenicilor ai lui Hristos, care însetaţi dupre împărăţia cea cereasca, sa ii aducem laude iubitului nostru ocrotitor, Sfântul Ierarh Nectarie. Si, mulţumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste fata de noi, să’i cântam într’un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!







Icosul 1

Precum oareşcând marele ierarh Nicolae, carele fusese întemniţat pentru ca l-a pălmuit pre ereticul Arie, fost-a mângâiat de Preacurata Născătoare de Dumnezeu, aşa si tu ai fost mângâiat când ai fost aruncat intru temniţa prigonirilor, iar Sfântul Nicolae arătatu-ţi-s-a in vis, spunându-ti: „Eu te voi înălţa sus, sus de tot...” Prin care minune ni se arata noua măsura sfinţeniei tale, ca sa iţi cântam:



Bucură-te, bucurie a Bisericii drept-slăvitoare;

Bucură-te, dar dăruit lumii de către Cela ce se dăruieşte pre Sine celor credincioşi;

Bucură-te, reazim al călugărilor si al mirenilor;

Bucură-te, pilda pentru pastorii de suflete;

Bucură-te, încununare a ierarhilor;

Bucură-te, că dispreţuit fiind de oamenii păcătoşi, îmbrăţişat ai fost de Sfântul ierarh Nicolae;

Bucură-te, că nu ne mai trebuieşte altă mărturie despre sfinţenia ta;

Bucură-te, că pustnicului athonit i s’a descoperit că eşti puternic prigonitor al îngerilor căzuţi;

Bucură-te, dascăl al celor care se străduiesc să înveţe theologia, sporind întru rugăciune;

Bucură-te, hram al multor biserici şi paraclise;

Bucură-te, icoana a lui Hristos zugrăvită de Duhul Sfânt in vremile din urma;

Bucură-te, apostole al mântuirii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!





Condacul al 2-lea

Întrebându-te Hristos în vis care este pricina pentru care plângi, răspunsu-i-ai a doua zi, scriindu-i ca sărăcia, frigul si foametea întunecă frumuseţea copilăriei tale. Si, dintru rânduiala dumnezeiască, deschizând scrisoarea ta, Themistokle neguţătorul s’a sârguit a’ţi trimite cele spre trebuinţă, iară tu, văzând cum răspuns-a Dumnezeu la cerinţele tale, L-ai lăudat cu ochii înlăcrimaţi, cântându-I: Aliluia!







Icosul al 2-lea

Nu de un neguţător precum Themistokle au trebuinţă copiii cei necăjiţi, ci de tine, Sfinte Nectarie, ştiind că dragostea ta vine întru întâmpinarea lipsurilor lor, ajutându-le cum nici un neguţător nu poate a le ajuta. Ca primind sprijinul tău, să li se usce lacrimile şi să cânte ţie, cu inima plină de bucurie:



Bucură-te, cela ce i-ai scris Domnului despre ale tale necazuri;

Bucură-te, cela ce ne îndemni a grăi lui Dumnezeu necazurile noastre;

Bucură-te, că Hristos a primit a ta epistolie şi ţi-a trimis prin Themistokle neguţătorul cele de trebuinţă;

Bucură-te, că Hristos ne trimite prin tine ceea ce ne este de folos spre a merge pre calea mântuirii;

Bucură-te, dascăl al copiilor evlavioşi care caută adevărata înţelepciune;

Bucură-te, dezlegare a pântecelor celor neroditoare;

Bucură-te, că uşurezi durerile naşterii când maicile te cheamă întru ajutor;

Bucură-te, văzând pre pruncii care primesc la botez al tău nume;

Bucură-te, că ne povăţuieşti să nu căutam ajutor de la oameni, ci de la Dumnezeu;

Bucură-te, cela ce ai trudit din greu spre a-ţi ajuta familia;

Bucură-te, că îi ajuţi pre oamenii fără de slujbă să îşi găsească de lucru;

Bucură-te, apostole al cumpătării;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!





Condacul al 3-lea

Pe nedrept fost-ai prigonit în Alexandria din pricina urzelilor dracesti. Iară tu ai purtat fără a te tulbura crucea răbdării, învăţându-i pre toţi cei prigoniţi să se roage pentru prigonitorii lor şi Domnului să-I cante: Aliluia!







Icosul al 3-lea

Ca o slugă credincioasă fost-ai următor vârtuţilor Stăpânului tău, Carele S’a rugat pentru cei care Îl răstigneau pe lemnul Crucii, şi te-ai rugat pentru cei ce te-au răstignit pe Crucea răbdării. Pentru care, folosindu-ne de vârtutea ta, zicem ţie cu glas de bucurie:



Bucură-te, sprijinitor al celor apăsaţi de răutatea celor vicleni;

Bucură-te, că te-ai rugat pentru luminarea celor ce te nedreptăţeau;

Bucură-te, că nu te-ai gândit la binele tău, ci numai la binele Bisericii;

Bucură-te, că nu te-ai tulburat de hulele celora care nu au vrut să asculte învăţăturile tale;

Bucură-te, cela ce l-ai ajutat pre Luchian cel bolnav să nu îşi piardă slujba;

Bucură-te, că fără să te scârbeşti, ai făcut în locul lui curăţenie în locaşul seminarului;

Bucură-te, că, pentru smerenia ta, Hristos ţi-a primit osteneala ca pre o nevoinţă pustnicească;

Bucură-te, că fiind prigonit pe nedrept, răbdat-ai mucenicie fără-de-sânge;

Bucură-te, pavăză a creştinilor batjocoriţi pentru credinţa lor;

Bucură-te, cela ce ne înveţi a primi defăimările necredincioşilor ca pre nişte cununi de mult preţ;

Bucură-te, apostole al răbdării;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!





Condacul al 4-lea

Socotit-ai că sufletele din obştea Cuvioasei Xenia aveau trebuinţă de tine şi ai venit cu dragoste întru Eghina, spre a le fi povăţuitor celor ce vroiau sa urce pre scara desavarsirii. Iar ele, cu mulţumire, au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 4-lea

Mai mult decât ucenicele tale din Eghina, care lepadand lumea au ascultat chemarea cea cereasca, avem noi trebuinta de povatuirea ta, sfinte al lui Dumnezeu, pentru că ispitele ne invaluie si patimile ne apasa, si nu gasim iesire dintru fundatura in care ne aflam. Dar nadajduind spre ajutorul tau iti cantam:



Bucură-te, indrumator al monahilor si al monahiilor care au lepadat intelepciunea acestui veac;

Bucură-te, pavaza a mirenilor care duc o viata jertfelnica;

Bucură-te, ca aduci linistea manastirii in casele acestora;

Bucură-te, cela ce ii iubesti pre cei care poarta in inimi dragostea pentru aproapele;

Bucură-te, luminator al duhovnicilor pentru rugaciunile ucenicilor;

Bucură-te, mana intinsa crestinilor pentru rugaciunile preotilor;

Bucură-te, ocrotitor al copiilor pentru rugaciunile parintilor;

Bucură-te, inteleptitor al parintilor pentru rugaciunile fiilor;

Bucură-te, chivot al rugaciunii de care atingandu-se crestinii gusta dintru pacea veacului ce va sa vie;

Bucură-te, ca ii ajuti pre crestini sa vietuiasca dupa voia lui Dumnezeu;

Bucură-te, raza a virtutii pre care intunericul acestei lumi nu o poate covarsi;

Bucură-te, apostole al desavarsirii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 5-lea



Mahnitu-s-a batranul pescar vazand ca marea era plina de pesti rapitori si osteneala sa ramanea fara rod. Tu ai blagoslovit cu credinta navodul lui si prin rugaciuni ai izgonit pestii cei rapitori, pentru care pescarul a multumit lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!





Icosul al 5-lea

Si noi suntem incercati de ale vietii greutati, si noi suntem intristati vazand cum pestii necazurilor au patruns in marea sufletelor noastre. Si, stiindu-ne neputintele alergam la ajutorul tau, precum pescarul de odinioara. Arata-ne puterea mijlocirilor tale, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca sa iti cantam cu inima multumitoare:



Bucură-te, ca ii ajuti pre cei covarsiti de necazuri;

Bucură-te, cela ce cu dragoste alungi deznadejdea dintru inimile noastre;

Bucură-te, ca dai hrana celor ce flamanzesc;

Bucură-te, ca ii imbraci pre cei goi;

Bucură-te, liman al celor fara de adapost;

Bucură-te, cela ce ai pedepsit pre cel ce nu voia sa isi ajute aproapele;

Bucură-te, ca ii indemni pre cei pedepsiti de Dumnezeu sa isi cunoasca pacatele;

Bucură-te, prieten care sari intru ajutorul celor napastuiti si al celor apasati de singuratate;

Bucură-te, ca tanarului care vroia sa se ucida pre sine’si, i-ai intors cugetul cel rau;

Bucură-te, ca ai fost din nou parinte pentru fiica celuia ce isi ucisese fratele;

Bucură-te, noule ierarh Nicolae, carele ai purtat grija de mântuirea ei si a surorilor sale;

Bucură-te, apostol al ajutorului Dumnezeiesc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 6-lea

Cine poate grai multimea minunilor tale, sfinte al lui Dumnezeu? Ca toti cei care te-au chemat intru ajutor au fost mangaiati intru nevoile lor. Si dimpreuna cu bolnavii care au primit prin tine tamaduire minunata, canta lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 6-lea

Apasatoare este crucea bolii, Sfinte Nectarie, si inca mai grea este atuncea cand nu vedem intru ea leacul trimis de Dumnezeu pentru tamaduirea sufletelor noastre. Cerand de la tine sa te rogi lui Dumnezeu pentru inteleptirea celora ce cartesc din pricina bolilor, rugamu-te sa le vii intr-ajutor, tamaduindu-i degraba, ca sa-ti cante impreuna cu noi:



Bucură-te, ca aratandu-te grabnic tamaduitor, indata dupa adormirea ta ai vindecat un bolnav;

Bucură-te, ca cei tamaduiti de tine au marturisit harul tau;

Bucură-te, ceresc doctor fara de arginti, ajutator al doctorilor pamantesti;

Bucură-te, ca usurezi durerile celor ce se inchina la ale tale sfinte moaste;

Bucură-te, ca cei ce se roaga in fata icoanei tale primesc puterea de a indura boala;

Bucură-te, izgonitor al duhurilor necurate si al capateniilor lor;

Bucură-te, cela ce ai tamaduit si tamaduiesti cele mai grele suferinte;

Bucură-te, stiind ca la Dumnezeu nici o boala nu este fara de leac;

Bucură-te, cela ce ai purtat crucea bolii fara sa cartesti;

Bucură-te, ca in chip minunat ai fost tamaduit de Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu;

Bucură-te, ca acum te rogi ei pentru tamaduirea celor bolnavi;

Bucură-te, apostole al vindecarilor trupesti si sufletesti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 7-lea

Dupre trecerea ta la Domnul, in chip minunat te-ai aratat oamenilor care aveau trebuinta de sprijinul tau, spre a le fi calauza pe calea mantuirii. Si noi, desi nu am primit un asemenea semn, ne-am impartasit de bucuria lor cand am aflat despre aratarile tale, si I-am cantat lui Dumnezeu intr-un cuget cu ei: Aliluia!







Icosul al 7-lea



Vedem ca se imputineaza credinta si cum sa raspandeste apostazia si desfraul. Dar, luand aminte la grija pe care ai facut-o aratata celor carora te-ai infatisat dupa adormire, nu ne vom teme de povara ispitelor, ci vom nadajdui intru ajutorul tau. Pre multi i-ai ajutat, aratandu-te lor, dar pre si mai multi i-ai ajutat fara ca ei sa stie de unde le vine ajutorul. Stiind aceasta, iti multumim, graind:



Bucură-te, ca si dupre moarte propoveduiesti credinta ortodoxa;

Bucură-te, mangaindu-i pre crestinii carora te arati in chip minunat;

Bucură-te, ca auzind despre aratarile tale, multi dobandesc nadejde intru ajutorul tau;

Bucură-te, cela ce te-ai aratat de multe ori ucenicului tau, Cuviosul Filothei;

Bucură-te, ca te arati celora ce au trebuinta de mangaierea ta cea sfanta;

Bucură-te, ca nu te arati celora ce cauta cu mandrie semne minunate;

Bucură-te, ca dupre ce te-a vazut fara sa isi dea seama ca ai murit, jandarmul a crezut lui Dumnezeu;

Bucură-te, ca parintele ce iti purta numele a ascultat a ta cerinta de a-ti ridica un paraclis;

Bucură-te, cela ce ai venit ca un pelerin la biserica sa;

Bucură-te, ca ai fost vazut si de alti credinciosi;

Bucură-te, ca primind blagoslovenia ta, Nectarie ieromonahul a fost tamaduit prin rugaciunile tale;

Bucură-te, apostole al biruirii legilor firii prin harul Celui ce a facut cerul si pamantul;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facator de minuni!





Condacul al 8-lea

Simţind dintru departare mireasma sfintelor tale moaste, tanara desfranata a venit la mormantul tau, infiorandu-se. Si daruindu-ti podoaba ei cea de mult pret drept multumire ca i-ai infatisat calea catre Hristos, s-a lepadat de pacatele ei, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!





Icosul al 8-lea

Nu avem pocainta desfranatei, Sfinte Nectarie, si marea patimilor se lupta sa ne traga intru adancuri. Dar avem nadejde in ajutorul tau cel puternic si, rugandu-te sa ne ridici dintru caderea in care ne aflam, iti cantam unele ca acestea:



Bucură-te, primind darul pacatoasei dimpreuna cu lacrimile ei;

Bucură-te, cela ce nu te scarbesti a-i ajuta pre pacatosii ce se pocaiesc;

Bucură-te, ca ii inveti pre crestini sa se improtiveasca desfraului si patimilor;

Bucură-te, vazand roadele pocaintei noastre;

Bucură-te, cela ce ii indrumi pre pacatosi spre scaunul spovedaniei;

Bucură-te, tunel carele ii trezesti pre cei cari ascund pacatele, batjocorind Taina Spovedaniei;

Bucură-te, duhovnic sfant carele ii ajuti pre crestini sa isi gaseasca pastorii de care au trebuinta;

Bucură-te, cela ce te rogi pentru indreptarea noastra;

Bucură-te, ca ori de cate ori cadem in pacate, ne ajuti sa ne ridicam;

Bucură-te, mangaietor al celora cari se lupta cu ispitele si se leapada de mandrie;

Bucură-te, glas al Evangheliei carele mustri pacatele pe cari lumea le socoteste nevinovate;

Bucură-te, apostole al pocaintei tamaduitoare de suflete;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 9-lea

Urmas al Sfantului Marcu al Efesului te-ai aratat, aparand credinta cea neprihanita de ratacirile ereticilor, si pentru ravna ta Dumnezeu te-a primit in ceata Cuvantatorilor de Dumnezeu, impreuna cu care canti neincetat: Aliluia!







Icosul al 9-lea

Aparator ravnitor al predaniilor Sfintilor Parinti ai fost, Nectarie Sfinte, spre obida celora care pretuiau mai mult cugetarea omeneasca decat pre cea însuflată de Dumnezeu. Pentru care te laudam, graind:



Bucură-te, ca ne inveti sa unim dreapta-faptuire cu dreapta-cugetare;

Bucură-te, rudenie dupa duh a Sfantului Marcu, noul apostol din Efes;

Bucură-te, prieten al Sfantului Fotie, inteleptul patriarh al Constantinopolei;

Bucură-te, vestitor al invataturilor Sfintei Biserici;

Bucură-te, aparatorule al celora ce iubesc predaniile Sfintilor Parinti;

Bucură-te, ca asemenea Sfantului Maxim Grecul, ai rabdat prigoană de la cei de o credinta cu tine;

Bucură-te, ca urmand aceluia, ai vadit ratacirile ereticilor;

Bucură-te, ca fara sa te scarbesti de cei de alte credinte, scarbitu-te-ai de minciunile lor;

Bucură-te, pilda ierarhilor cari apara credinta ortodoxa;

Bucură-te, potrivnic al celora cari rastalmacesc adevarul;

Bucură-te, bucurie a celora prigoniti pentru Hristos;

Bucură-te, apostol ravnitor al dreptei credinte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 10-lea

Din lucrarea vrajmasului, pentru pacatele unor credinciosi sau chiar ale unor nevrednici slujitori ai altarului, unii oameni se smintesc si se departeaza de Biserica. Pune inaintea lor chipul vietuirii tale jertfelnice, o, sfinte al lui Dumnezeu, si, intorcandu-i pre drumul cel bun, invata-i sa cante dimpreuna cu tine: Aliluia!







Icosul al 10-lea

In focul incercarilor putina credinta avem, sfinte al lui Dumnezeu, si intru ale noastre inimi cu usurinta se cuibaresc indoiala si deznadejdea. Nu voim sa fim osanditi pentru aceasta de catre Dreptul Judecator, Nectarie Sfinte, ci vrem ca prin ale tale rugaciuni sa fim intariti intru credinta, intru nadejde si intru dragoste, pre care dobandindu-le sa iti cantam:



Bucură-te, ca multi sunt cei ce citesc ori afla despre viata ta cea minunata;

Bucură-te, ca ei te cheama sa le fii ocrotitor;

Bucură-te, ca cei slabi se intaresc prin a ta dragoste;

Bucură-te, alinare a sufletelor zdrobite de incercari;

Bucură-te, indepartand indoiala din inimile noastre;

Bucură-te, invatandu-ne sa nu fim tulburati de sminteala pre carea o imprastie diavolul;

Bucură-te, povatuindu-i pre crestini sa paraseasca pacatul si minciuna;

Bucură-te, balsam pentru inimile ranite de pacat;

Bucură-te, cela ce ne-ai invatat sa nu amestecam lumina cu intunerecul;

Bucură-te, ca gonesti necredinta cu cari ne ispitesc duhurile necurate;

Bucură-te, marturie a imparatiei cerurilor;

Bucură-te, apostole al vârtuţii pentru păstori şi pastoriti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!





Condacul al 11-lea

Trupul tau a devenit Templu al Duhului Sfant si moastele tale au izvorat buna-mireasma, vadind harul pre carele l-ai primit de la Dumnezeu. Si, inchinandu-se sfintelor tale moaste, cei credinciosi prind putere intru lupta cea duhovniceasca, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 11-lea

„Eu L-am rugat pre Dumnezeu ca moastele mele sa fie impartite in intreaga lume”, i-ai spus femeii carea se intristase, nestiind pricina pentru care la multa vreme dupre adormirea ta, trupu-ti parea sa se supuna legilor firii. Si din oasele tale au izvorat mir, de a carui mireasma s-au minunat credinciosii din toata lumea care s-au invrednicit sa primeasca in bisericile lor cate o particica dintru ale tale sfinte moaste. Pentru care iti canta:



Bucură-te, ca Domnul a voit ca lumea intreaga sa afle de sfintenia ta;

Bucură-te, ca trupul tau a fost biserica vie;

Bucură-te, ca inima ta a fost altar al lui Dumnezeu;

Bucură-te, ca atunci cand monahiile vrut-au sa iti puna epitrahilul pre sfintele-ti moaste, ti-ai ridicat capul;

Bucură-te, ca desi te desfatezi de frumusetile raiului, nu te departezi de cei cari te cinstesc;

Bucură-te, ca rugandu-se la al tau mormant, monahiile au prins aripi duhovnicesti;

Bucură-te, ca urmand povetele tale, Cuvioasa Xenia igumena a primit alese daruri duhovnicesti;

Bucură-te, ca ucenica ta a dobadit a vederii cu duhul harisma;

Bucură-te, ca inchinandu-se la racla ta, Cuviosul Filothei a ravnit a-ti urma pre calea sfinteniei;

Bucură-te, ca si dupre ce trecut-ai la Domnul, i-ai îndrumat paşii spre intrarea intru împărăţia cea cereasca;

Bucură-te, văzându-i pre credincioşii cari aflând despre vieţuirea ta, pun început bun mântuirii;

Bucură-te, apostole al sfinţirii creştinilor in vremile din urma;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!





Condacul al 12-lea

Tămăduind-o de a ei boala pre femeia ce purta numele Sfintei Parascheva, ai mustrat-o mai apoi ca nu a sârguit sa mărturisească altora al tău ajutor. Si, primind cu smerenie mustrarea ta, ea a scris de îndată cum ai vindecat-o, îndemnându-ne sa cântam lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 12-lea

Pentru a nu fi mustraţi ca femeia aceea, chiar de nu avem priceperea de a mărturisi minunile tale, nu vom tăcea a le grai altora despre ajutorul pre carele îl dai celora cari se roagă ţie. Pentru ca dimpreună cu noi si dânşii sa te laude cu glas de bucurie, spunând:



Bucură-te, ocrotitorule, de minuni săvârşitor;

Bucură-te, ierarh făcător de minuni;

Bucură-te, mare făcătorule de minuni;

Bucură-te, că nu ne săturăm a-ti aduce lauda;

Bucură-te, floare aleasă a raiului;

Bucură-te, prieten al creştinilor care dau mărturie despre puterea ta;

Bucură-te, învăţându-ne sa mărturisim ale tale minuni;

Bucură-te, ca nu vrei sa ţinem lumina sub obroc;

Bucură-te, primind rugăciunile celor credincioşi cari au nădejde intr-ajutorul tău;

Bucură-te, că nemăsurata mulţime ti-a mulţumit pentru ajutor;

Bucură-te, mustrătorule al celor nerecunoscători;

Bucură-te, apostole al minunilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!





Condacul al 13-lea

O, Sfinte Nectarie, sprijin al celor care Îl mărturisesc şi Îl vor mărturisi pre Hristos printr-a lor viaţă, răbdând felurite prigoane din partea văzuţilor si nevăzuţilor vrăjmaşi, ocroteşte-i cu puterea ta pre toţi creştinii, uşurându-le suferinţele şi întărindu-i întru lupta cea duhovnicească, pentru ca dimpreună cu tine să cânte Dumnezeului celui Viu: Aliluia!



Acest Condac se zice de trei ori.



Apoi iarăşi se zice Icosul întâi: Pre cum oareşcând marele ierarh Nicolae... si Condacul întâi: Veniţi, ucenicilor ai lui Hristos... Apoi se zice aceasta:







Rugăciune către Sfântul Ierarh Nectarie



O, preasfinte si intru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primeşte aceasta putina rugăciune de la noi, nevrednicii robi, căci către tine, ca de la un adevărat izvor de tămăduiri si grabnic folositor si ajutător preaminunat scăpând, si către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinţi ne rugam ţie: Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia si ticăloşia noastră. Vezi rănile sufletelor si ale trupurilor noastre. Rugamu-ne ţie, Nectarie Sfinte, sârguieşte de ne ajuta cu neîncetatele si sfintele tale rugăciuni, si ne sprijineşte pre noi, robii tai. Ia aminte la suspinele noastre si nu trece cu vederea pre noi, ticăloşii si scârbiţii, că ştim, sfinte al lui Dumnezeu, ca de ai si pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin ele ai aflat dar de la Dumnezeu si astăzi luminat vieţuieşti intru împărăţia cea gătita sfinţilor, fiindcă ne-am încredinţat ca si dupre mutarea ta din viata aceasta trecătoare, cine a năzuit la ajutorul tău si cu credinţa ti s’a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pre tine, de minuni făcătorule, si trecutu-l-ai cu vederea? Sau cui, intru dureri fiind, si spre ajutorul tău alergând, nu i-ai uşurat suferinţa?



Minunile si ajutorul tău ne-au făcut si pre noi, ticăloşii si scârbiţii, sa te chemam intru ajutor. Auzit-am ca trupul tău a rămas neputrezit, pentru a întări intru noi credinţa in înviere. Auzit-am si ca din dragoste pentru norodul credincios, mai apoi L-ai rugat pre Dumnezeu ca binecuvântarea sfintelor tale moaşte sa se răspândească in toata lumea. Ştim, o, alesule ierarhe, de mulţimea tămăduirilor pre care le-ai săvârşit, nou doctor fără de arginti arătându-te. Nu cunoaştem nici suferinţă si nici durere, pre care sa nu le poţi alina. Nu cunoaştem nici o boala căreia tu sa nu ii poţi aduce tămăduire, daca tămăduirea este spre mântuirea celor ce se roagă ţie. Dar mai mult decât atât, nu numai ca ai tămăduit boli despre cari doctorii ziceau ca nu pot fi tămăduite, ci si pre mulţi bolnavi i-ai ajutat a se întări intru credinţa si intru răbdare, si sa ia plata de la Dumnezeu pentru osteneala lor. Si aceştia, fără sa primească tămăduirea trupeasca, au primit tămăduirea sufleteasca si i-au mulţumit Domnului ca prin ghimpele bolii au fost aduşi de la iubirea acestei lumi la iubirea celor sfinte, de la calea cea larga a patimilor la calea cea îngusta a mântuirii.



Aceste minuni ale tale, sfinte, ne-au făcut si pre noi a crede ca la orice facere de bine eşti gata ajutător si grabnic folositor si sprijin minunat. Drept aceea, suntem încredinţaţi ca pre tot cela ce aleargă la tine, cerând cu credinţa ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta si noi credem ca si acum acelaşi eşti, sfinte, precum atunci când i-ai ajutat pre cei cari au alergat la tine. Slaba este credinţa noastră, dar fiind scârbiţi si păgubiţi, la tine alergam cu credinţa si cu lacrimi. Îngenunchind, rugamu-ne ţie, Sfinte Ierarhe Nectarie, sa te rogi pentru noi lui Hristos Fiul lui Dumnezeu, Cela ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a ascultat şi te-a întărit si te-a primit intru cereştile locaşuri.



Către Acela roagă-te, ca sa fim si noi ajutaţi si miluiţi pentru rugăciunile tale, si din pagube si necazuri izbăviţi, ca sa lăudam si sa binecuvântam si sa slăvim intru tot lăudatul si prea puternicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum si pururea şi in vecii vecilor. Amin.


ACATIST DE MULTUMIRE




" SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE"







Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele.



CONDACUL I



Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!



ICOS I



Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava sau aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:



Slava Tie, Celui ce mai chemat la viata;



Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii;



Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni;



Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in luma cea vremelnica;



Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse;



Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele;



Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie;



Slava Tie, Dumnezeule, in veci!



CONDACUL II



Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!



ICOS II



M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!

Slava Tie, pentru praznicul vietii;

Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;

Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a semintelor;

Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;

Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;

Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;

Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL III



Prin puterea Sfantului Duh imprestie mireasma orice floare - tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui mare intru cele smerite. Lauda si cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul abastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va si-I cantati Lui: Aliluia !



ICOS III



Cat de minunat esti in sarbatoarea primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura si noi strigam ca bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, Tu esti Biruitorul mortii !

Mangaiate de lumina lunii si de cantecele privighetorilor stau vaile si codrii in vesminte de nunta. Intreaga lume e mireasa Ta si ca pe Mirele ei vesnic te asteapta. daca iarba campului astfel o imbraci, pre noi , oare cum ne vei preschimba in veacul Invierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?

Slava Tie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori si gusturi si miresme;

Slava Tie, pentru zidirea cea primitoare si bogata in mangaiere;

Slava Tie, ca ne-ai inconjurat cu mii si mii de fapturi;

Slava Tie, pentru adancul intelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste intreaga lume;

Slava Tie, cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti;

Slava Tie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice;

Slava Tie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepierritoare , desavarsite;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL IV



Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul si mai dulce decat fagurii este impreuna - grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se inaripeaza: cu ce cutremur se umple sufletul si cat de marete si pline de talc par atunci viata si faptura toata! Unde nu esti Tu - acolo este pustiu. Unde esti Tu - acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!



ICOS IV



Cand se lasa inserarea pe pamant si se asterne linistea aducand vremea odihnei si a somnului obstesc, palatele stralucitoare inchipuite de norii poleiti cu aurul amurgului imi par a fi camara Ta. Foc si porfira, aur si azur graiesc proorocind despre frumusetea cea negraiata a cerestilor Tale salasuri si cu glas de praznuire striga:

Slava Tie, Celui ce ai revarsat asupra lumii adanca pace;

Slava Tie, pentru raza de ramas - bun a soarelui care apune;

Slava Tie, pentru darul somnului odihnitor;

Slava Tie, pentru bunatatea Ta vadita in intuneric prin lumina pe care i tesi in inimile noastre;

Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger;

Slava Tie, pentru desteptarea fagaduita in bucuria vesnicei zile neinserate;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL V



Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia!



ICOS V



Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai ! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.

Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;

Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;

Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;

Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;

Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;

Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;

Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL VI



Cat esti de maret si de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainilor Tale in serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii si in fosnetul codrilor, glasul Domnului in purcederea tunetelor si ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii in vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inaltii pana la cer valurile marii. Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand se se inalte strigat de pocainta: Aliluia!



ICOS VI



Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si tu in sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina ta de fulger, ce palide, intunecate si firave pareau aceste bucurii... Sufletul meu nazuieste spre Tine!

Slava Tie, culme a celor mai inalte visuri omenesti;

Slava Tie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumenezeu;

Slava Tie, Celui ce ai aprins in noi un dor mai mare de cele ceresti decat de cele pamantesti;

Slava Tie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale;

Slava Tie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului si ai sortit tot raul nimicirii;

Slava Tie, pentru descoperirile Tale;

Slava Tie, pentru fericirea de a Te simti si a vietui cu Tine;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL VII



In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Imparatiei ce va sa fie in dulceata cantarilor, in minunatele acorduri ale suntetelor, in simtirea inalta din glasuirea lor, in stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!



ICOS VII



Cu pogorarea Sfantului Duh, Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-le adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc: O, cat te mare esti in operele lor, cat esti de mare in omul pe care tu l-ai facut!

Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea;

Slava tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;

Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;

Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;

Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti;

Slava Tie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;

Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL VIII



Cat de apropiat esti de noi in ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti Te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace in vremea grelelor patimiri si scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. u mangai, Tu cercetezi cu dragoste si mantui, Tie Iti intaltam cantare: Aliluia!



ICOS VIII



Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun si fericiti sunt cei ce alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce in ce mai des, iar acum strig:

Slava Tie, Celui ce plinesti cererea mea pentru cele bune;

Slava Tie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;

Slava Tie, Celui ce tamaduiesti neputintele si scarbele cu trecerea vindecatoare a timpului;

Slava Tie, Celui ce singur stii de ce ingadui sa fim prigoniti pe nedrept;

Slava Tie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit si tuturor le daruiesti viata de veci;

Slava Tie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel inalt si bun;

Slava Tie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea Invierii;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL IX



De ce zambeste tainic toata faptura in zilele de praznic? De ce atunci se ravarsa in inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele si insusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul si pamantul canta atunci lauda: Aliluia!



ICOS IX



Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier in vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.

Slava Tie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii;

Slava Tie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale;

Slava Tie, Celui ce Te salajluiesti in chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii;

Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe , ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti;

Slava Tie, Celui ce ai pus mare rasplata in insasi fapta buna;

Slava Tie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte;

Slava Tie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL X



Un lucru prefacut in pulbere nu se alcatuieste iarasi din acesta, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins si intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de-a o mai dobandii. Cu Tine nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul dragoste. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti si Cel ce iarasi dai viata. Pe Tine te laudam cantand: Aliluia !



ICOS X



Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul Tau, nu ma lasa sa ma indepartez si sa ma indoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca sa aud in toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-ti strig, iubitorule de oameni:

Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;

Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har;

Slava Tie, pentru povetele glasului tainic;

Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai;

Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;

Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;

Slava Tie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL XI



Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine. In pulbere se asterne duhul meu inaintea Sfaintei Cruci: aici e biruinta iubirii si a mantuirii, aici nu inceteaza in veci lauda: Aliluia!



ICOS XI



Fericit cel care va cina in Imparatia ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant cu aceasta fericire, de fiecare data cand mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul si Sangele Tau, iar eu, mult pacatosul, am primit Sfintele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire.

Slava Tie, pentru puterea harului Tau cel necuprins si de viata facator;

Slava Tie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite;

Slava Tie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului;

Slava Tie, caci Tu intorci celor ce se pocaiesc neprihanirea crinilor;

Slava Tie, adanc nesecat al iertarii;

Slava Tie, pentru paharul vietii si pentru painea bucuriei vesnice;

Slava Tie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL XII



De multe ori am privit cum se rasfrangea Slava Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete si bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei in sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!



ICOS XII



Ce inseamna laudele mele inaintea Ta ! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor inalte - dar stiu cum te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul Iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat in haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare si-am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile si apele susura cu taina despre Tine, am a uxit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune pe nesfarsitele intinderi.

Ce e lauda mea ! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc si vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:

Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat lumina,

Slava Tie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata si dumnezeiasca,

Slava Tie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor si ingerilor Tai,

Slava Tie, Preasfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim Imparatia Ta,

Slava Tie, Duhule Sfinte, Soare De-Viata-Facator al veacului ce va sa vina;

Slava Tie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre;

Slava Tie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

CONDACUL XIII



O, Preabuna si De-Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia !



Acest Condac se zice de trei ori.



Apoi se zice Icosul intai: Venit-am pe lume... si Condacul intai: Imparate al veacurilor...



Si se face otpustul.

 
 
 

Acatistul Maicii Domnului


Bucuria tuturor celor necajiti







Slava Tie Dumnezeul nostru... Împarate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfânta Treime... Tatal nostru... Ca a Ta este împaratia... Miluieste-ne pe noi... Slava... Doamne, miluieste-ne pe noi... Si acum... Usa milostivirii...



Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu noi robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapânire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!



Rugaciune catre Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu



O, Preasfânta Stapâna, Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, Maica Domnului Dumnezeului meu Iisus Hristos, cad înaintea ta si ma rog tie, Maicii Împaratului, mai înainte îndreptând catre tine aceasta nevrednica a mea rugaciune, pe care si primind-o Maica Împaratului Aceluia ce împarateste cerul si pamântul, o du la Împaratul împaratilor, Domnul tuturor, la Fiul si Dumnezeul tau, si cere mie iertare de toate pacatele mele. Vietii mele da-i îndreptare si la sfârsitul meu trecere neîngrozita de vrajmasii cei din vazduh; fii mie povatuitoare, sa-mi deschizi dumnezeiasca intrare a Împaratiei si acolo sa ma îndulcesc de dulceata raiului si de veselia acelei cetati înalte, a Ierusalimului de sus cel preafrumos si de frumusetile lui cele nespuse; de stralucirea luminii Treimii celei cu trei straluciri si de dulcele glas al cântarilor îngeresti. Carei slave si bucurii ma fa mostean si partas cu toti sfintii, ca toate le poti ca Maica Împaratului celui atotputernic. Si acum, dar mai ales în acest ceas, ma auzi pe mine, cel ce stau înaintea ta, Stapâna cu totul milostiva. Ia aminte, Doamna Împarateasa, spre mine, care aduc tie cântare de rugaciune asa:



Condacul 1



Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din vesnica moarte, prin darul Celui ce S-a nascut din tine, Hristos Dumnezeul nostru si prin mijlocirea ta cea de maica înaintea Lui, aducem tie, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapânire nebiruita, izbaveste-ne pe noi robii tai din toate nevoile si suferintele, care strigam tie: Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Icosul 1



Îngerul cel mai înainte statator din cer a fost trimis sa zica tie, Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te; vestind, prin Dumnezeiasca întrupare a lui Hristos, bucuria ce avea sa se nasca din tine la toata lumea, care pierea în necazuri. Pentru aceasta si noi cei împovarati cu pacate, nadejde de mântuire prin tine dobândim, pentru care cu umilinta strigam tie:

Bucura-te, bunavointa a lui Dumnezeu catre noi cei pacatosi.

Bucura-te, tare aparatoare a celor ce se caiesc înaintea lui Dumnezeu pentru pacatele lor.

Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut.

Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei.

Bucura-te, ceea ce ne curatesti de întinaciunea pacatelor.

Bucura-te, baie, care speli cugetul nostru.

Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul, Care în dar curata faradelegile noastre.

Bucura-te, cea cu totul minunata, împacarea tuturor catre Dumnezeu.

Bucura-te, pod, care cu adevarat ne treci pe noi de la moarte la viata.

Bucura-te, ceea ce ai mântuit lumea din potopul pacatului.

Bucura-te, scara cereasca, pe care s-a pogorât la noi Domnul.

Bucura-te, mijlocitoarea tuturor catre Dumnezeu.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 2-lea



Vad izvoare de minuni revarsându-se de la sfânta ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu, asupra celor care în genunchi stau si cu credinta se roaga tie, ca tu, fiind buna, esti grabnic ajutatoare tuturor; aparatoarea celor asupriti, nadejdea celor deznadajduiti, mângâierea celor întristati, hranitoarea celor flamânzi; celor goi îmbracaminte, celor feciorelnici curatie, celor straini buna povatuitoare, celor osteniti sprijinitoare, orbilor vedere; celor surzi buna auzire, celor bolnavi grabnica vindecare. Pentru aceasta dupa cuviinta, cu multumire cântam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 2-lea



Pricina cea neînteleasa a chinurilor cumplite, care vin asupra noastra, cautând noi sa o întelegem, catre tine alergam, o, Maica si Fecioara, mângâiere si mântuire cerând. Iar tu, ca ceea ce esti buna, învata-ne pre noi a alege dintr-însele, purtarea de grija, cea cu milostivire a Fiului tau si Dumnezeului nostru Celui bun, spre mântuirea sufletelor noastre si spre curatirea pacatelor noastre cele de multe feluri si cu bucurie strigam tie:

Bucura-te, adapostire buna a celor înviforati.

Bucura-te, întarire a celor ce slabesc în credinta.

Bucura-te, ceea ce esti singura maica a milostivirii.

Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor ce sunt în nevoi si în necazuri.

Bucura-te, ceea ce prin necazuri curatesti pacatele noastre.

Bucura-te, ceea ce prin întristari vindeci neputintele noastre cele sufletesti si trupesti.

Bucura-te, ceea ce ne înveti pe noi a nu iubi bunatatile acestei lumi desarte si trecatoare.

Bucura-te, ceea ce ridici mintea noastra din lumea cea desarta, la cele mai presus de lume.

Bucura-te, ceea ce ne tragi pe noi de la dragostea pamânteasca, catre dragostea lui Dumnezeu cea cereasca.

Bucura-te, ceea ce, chiar si în suferintele noastre, ne dai noua mângâiere si viata plina de dar.

Bucura-te, fagaduinta bunatatilor celor ceresti.

Bucura-te, mijlocitoarea bucuriei celei vesnice.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 3-lea



Cu putere de sus ma întareste Stapâna preabuna, pe mine robul tau care sunt neputincios sufleteste si trupeste si ma învredniceste de cercetarea si de purtarea ta de grija, alungând negura mâhnirii si a întristarii de care sunt cuprins, ca prin tine, fiind mântuit, pururea sa cânt lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 3-lea



Având nespusa bogatie de milostivire, tuturor celor necajiti le întinzi mâna de ajutor, tamaduind neputintele, vindecând bolile si patimile. Pentru aceasta, Stapâna preabuna, nu trece cu vederea pe robii tai, care zac pe patul durerii si striga tie:

Bucura-te, comoara de mult pret al milei tale.

Bucura-te, ceea ce esti nadejdea celor deznadajduiti.

Bucura-te, tamaduirea trupurilor noastre.

Bucura-te, puternica ajutatoare a celor neputinciosi.

Bucura-te, aparatoare si întarire a celor ce slabesc în credinta.

Bucura-te, ceea ce mânia lui Dumnezeu, cu rugaciunile tale, degrab o potolesti.

Bucura-te, ceea ce, cu puterea rugaciunilor tale, patimile noastre le potolesti.

Bucura-te, vedere a orbilor si auzire a surzilor.

Bucura-te, umblare a schiopilor si vorbire a mutilor.

Bucura-te, vindecare prin credinta a celor bolnavi.

Bucura-te, ca prin tine, dupa masura credintei, se dau vindecarile.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 4-lea



De felurite necazuri, de ispite si de nevoi sunt cuprinsi robii tai, ale caror greutati nu le mai pot rabda; dar tu, fiind Maica milostiva a Mântuitorului si Dumnezeului nostru, ridica mâinile tale catre Fiul tau, rugându-L sa caute spre întristarea inimii robilor tai si din adâncul deznadejdii sa ne ridice pe noi, care cu credinta cântam Lui: Aliluia!



Icosul al 4-lea



Auzind Preasfânta Fecioara si Maica cele spuse mai înainte de Dreptul Simion, ca "prin însuti sufletul tau va patrunde sabia", ai pazit aceste cuvinte întru inima ta, stiind ca bucuria de maica pentru fiu este împletita cu multe necazuri în lumea aceasta. De aceea tu, ca ceea ce sti necazul si suferinta întru toate, cunosti si întristarea noastra; si ca ceea ce esti singura Maica a tuturor, auzi-ne si pe noi care cu credinta strigam tie:

Bucura-te, ceea ce ai nascut lumii bucurie, pe Hristos Mântuitorul nostru.

Bucura-te, ceea ce izbavesti lumea din necazuri cu mijlocirile tale.

Bucura-te, ceea ce ai rabdat ocarile si clevetirile asupra Fiului tau.

Bucura-te, ceea ce, cu patimile Lui, dimpreuna ai patimit.

Bucura-te, mângâierea maicilor celor întristate.

Bucura-te, ceea ce ne pazesti, cu darul Fiului tau.

Bucura-te, a noastra grabnica ajutatoare întru toate nevoile.

Bucura-te, îndreptarea si povatuitoarea celor rataciti.

Bucura-te, hrana si pazitoarea pruncilor.

Bucura-te, povatuitoarea tinerilor.

Bucura-te, Maica celor sarmani.

Bucura-te, sprijinul si mângâierea vaduvelor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 5-lea



Vazând sângele cel dumnezeiesc al Fiului tau varsându-se pe cruce pentru mântuirea noastra, ca o sluga a Domnului, cu smerenie plecându-te voii Tatalui Care este în ceruri, ne-ai aratat noua chipul patimirii si al rabdarii, ca si noi când suntem în cuptorul ispitelor si al nevoilor, cu smerenie sa ne rugam lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!



Icosul al 5-lea



Vazându-te pe tine Fiul tau si Dumnezeul nostru stând lânga Cruce cu ucenicul Lui cel iubit si cu inima sfâsiata de durere si suferind asemenea Lui, a zis: "Femeie, iata fiul tau" si ucenicului: "Iata mama ta", facându-ti tie fii pe toti cei ce cred în El. Noi ca niste partasi ai necazurilor si ai patimilor Fiului tau, spre tine, mijlocitoare Maica, toata nadejdea având-o, cu credinta strigam tie:

Bucura-te, Maica neamului crestinesc.

Bucura-te, ceea ce ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii.

Bucura-te, ceea ce ai adus Domnului pe cei credinciosi.

Bucura-te, Mieluseaua, care ai nascut pe Mielul cel ce a ridicat pacatele lumii.

Bucura-te, vas, care ne scoti noua bucurie din izvorul nemuririi.

Bucura-te, rugatoarea pentru mântuirea celor pacatosi.

Bucura-te, scularea celor cazuti în pacate.

Bucura-te, ceea ce esti vindecarea tuturor neputinciosilor.

Bucura-te, ca esti cautarea celor pierduti.

Bucura-te, bucuria cea fara de veste a pacatosilor.

Bucura-te, potolirea a toata întristarea.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 6-lea



Propovaduiesc milele tale, Maica lui Dumnezeu, toate marginile lumii, caci cu cinstitul tau acoperamânt acoperi pe tot neamul crestinesc; pentru care totdeauna te rogi lui Hristos Mântuitorul lumii, si izbavesti din toate nevoile pe robii tai, cei tematori de Dumnezeu, care cu credinta cânta lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 6-lea



Stralucind darul cu raze luminoase de la sfânta icoana ta, Maica lui Dumnezeu, noi cu credinta plecam genunchii înaintea ei, si cu lacrimi ne rugam tie: alunga norul ispitelor ce vin asupra robilor tai, si cu bucurie sa strigam tie:

Bucura-te, ceea ce duci rugaciunile credinciosilor Fiului tau si Dumnezeului nostru.

Bucura-te, ceea ce stai înaintea scaunului Dumnezeirii si te rogi pentru noi.

Bucura-te, mijlocitoare între Dumnezeu si om, care ne izbavesti pe noi din nevoi.

Bucura-te, aparatoarea neamului crestinesc, de la Dumnezeu daruita noua.

Bucura-te, pom înfrumusetat, cu care se acopar multi.

Bucura-te, pom cu luminoasa roada, din care se hranesc credinciosii.

Bucura-te, acoperamântul lumii, cel mai lat decât norii.

Bucura-te, pamântul fagaduintei din care ne izvorasc toate bunatatile ceresti si pamântesti.

Bucura-te, soare luminos, care neîncetat luminezi pe cei credinciosi.

Bucura-te, stâlp de foc, care povatuiesti pe cei alesi catre cereasca Împaratie.

Bucura-te, brazda, care cresti multimea îndurarilor.

Bucura-te, ceea ce ne daruiesti toate bunatatile.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 7-lea



Vrând sa arati izvoare de minuni de la sfânta icoana ta, bucuria tuturor celor necajiti, ai poruncit, Stapâna, bolnavei Eftimia sa savârseasca înaintea sfintei tale icoane cântari de rugaciune; si primind vindecare sa vesteasca tuturor milele tale, pe care le-ai daruit prin sfânta ta icoana, pentru ca sa nu fie tainuit izvorul vindecarilor ce le dai în dar, tuturor celor ce au nevoie de ele. Pentru aceasta si noi nu tainuim minunile si facerile tale de bine catre noi robii tai, ci cu multumire, preaslavim pe Dumnezeu si cântam lui: Aliluia!



Icosul al 7-lea



Scaldatoarea Siloamului vindeca bolile, însa mai presus s-a aratat, Preasfânta Stapâna, biserica ta, în care ne închinam icoanei tale celei facatoare de minuni. Fiindca aceasta, nu numai odata într-un an, si nu numai cei ce intra mai întâi dobândesc sanatate, ci de-a pururea vindeca toata rana sufleteasca si trupeasca a celor ce, cu buna credinta si cu dragoste vin catre tine. Pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, scaldatoare, în care se afunda toate durerile noastre cele sufletesti si trupesti.

Bucura-te, pahar, cu care se primeste bucuria si mântuirea.

Bucura-te, piatra, care ai adapat pe cei însetati de viata.

Bucura-te, lemn, care îndulcesti apele cele amare ale marii lumesti.

Bucura-te, izvor nesecat al apei celei datatoare de viata.

Bucura-te, ceea ce îndulcesti necazurile noastre cele amare.

Bucura-te, baie, care speli întinaciunea pacatului.

Bucura-te, potolirea întristarilor noastre.

Bucura-te, vindecarea bolilor noastre.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din nevoi.

Bucura-te, ceea ce calci puterea demonilor.

Bucura-te, ceea ce rusinezi pe vrajmasii nostri.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 8-lea



Nemernici si straini de credinta crestineasca sunt acei care nu se închina chipului tau, celui întru tot sfânt, caci tu, Stapâna, ca o Maica a Unuia din Sfânta Treime, ai trimis darul facerii de minuni asupra sfintei tale icoane. Pentru aceasta, pe cei care sunt chinuiti de duhurile cele necurate si se închina cu credinta sfintei tale icoane, îi vindeci si sanatosi îi faci pe ei. Pe toti cei bolnavi sufleteste si trupeste care se roaga tie, îi tamaduiesti si cele de folos pentru dânsii le rânduiesti. Pentru aceste multe ale tale faceri de bine, cu multumire strigam lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 8-lea



Toata viata noastra pe pamânt, este plina de durere si de întristare. Sufletul, bolnav de pacate, trupul de dureri se chinuieste, pentru ca mânia lui Dumnezeu pentru pacatele noastre ne pedepseste. Catre tine dar alergam, Maica lui Dumnezeu, si înaintea preacinstitei tale icoane cazând, ne rugam: Umple de bucurie si de veselie inima noastra cea întristata si cu bucurie sa strigam tie:

Bucura-te, povatuitoarea care ne duci pe noi în patria cereasca.

Bucura-te, Împarateasa cerului si a pamântului, cere ne deschizi noua usile raiului.

Bucura-te, cea preamilostiva, care ne miluiesti pe noi.

Bucura-te, chivernisitoarea casei, care bine rânduiesti viata noastra.

Bucura-te, cea preafericita, care de prooroci ai fost vestita.

Bucura-te, fericit pântece, care ai nascut pe Fiul lui Dumnezeu.

Bucura-te, rugul cel nears.

Bucura-te, zid nestricat.

Bucura-te, izvor purtator de viata.

Bucura-te, floarea cea pururea nevestejita.

Bucura-te, îmblânzirea inimilor celor rai.

Bucura-te, neîncetata bucurie a credinciosilor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 9-lea



Toata dulceata cea lumeasca în lumea aceasta este amestecata cu întristare. Marirea si bogatia trec. Frumusetea si sanatatea se vestejesc. Prietenii cei de aproape se rapesc de moarte. Îndulceste dar, necazurile robilor tai, Pricinuitoarea bunatatilor si bucuria ta cea nestricata da-ne-o noua celor ce strigam lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 9-lea



Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep cu ce cuvinte sa mângâie pe cei necajiti. Ci tu singura, Stapâna, daruieste inimii noastre mângâiere, cu razele darului tau. Alunga norul necazurilor noastre si negura mâhnirii ca sa strigam tie:

Bucura-te, ca esti nadejde de bucurie pentru toti crestinii.

Bucura-te, bucuria si împacarea lumii.

Bucura-te, datatoarea bunatatilor ceresti si pamântesti.

Bucura-te, nadejdea mântuirii noastre.

Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mântuiasca.

Bucura-te, limanul celor ce înoata pe marea vietii acesteia.

Bucura-te, singura pazitoare a celor ce dupa Dumnezeu spre tine nadajduiesc.

Bucura-te, îmbracamintea celor goi de îndrazneala pentru multimea pacatelor.

Bucura-te, pazitoarea si întarirea tuturor.

Bucura-te, ocrotitoare si sfânta adapostire a tuturor credinciosilor.

Bucura-te, ajutatoarea tuturor celor ce cu credinta se roaga tie.

Bucura-te, luminoasa constiinta a darului.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!



Condacul al 10-lea



Domnul Cel iubitor de oameni, vrând sa mântuiasca lumea din chinul vesnic si din neîncetata suferinta S-a salasluit în pântecele tau cel pururea fecioresc si pe tine, Maica Sa, te-a daruit celor pieritori spre ajutor, spre acoperamânt si aparare, ca sa fii celor mâhniti mângâiere, celor necajiti bucurie, celor deznadajduiti nadejde, ceea ce ne izbavesti de chinul cel vesnic, prin mijlocirea ta si catre vesnica ta veselie aduci pe toti care cu credinta striga Fiului tau si Dumnezeului nostru: Aliluia!



Icosul al 10-lea



Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu si tuturor celor ce alearga catre acoperamântul tau. Pentru aceasta ne rugam tie. Apara, acopera si pazeste pe toti cei saraci si fara de ajutor si izbaveste din ispite, din necazuri si din nevoi pe cei care cu credinta striga tie:

Bucura-te, stâlpul fecioriei.

Bucura-te, vas ales al curatiei si al întregii feciorii.

Bucura-te, cununa cea marita a celor care cu nevointa se lupta împotriva poftelor.

Bucura-te, ceea ce dai vesnica bucurie celor ce se ostenesc în viata calugareasca.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de vapaia patimilor.

Bucura-te, ceea ce gonesti negura ispitelor.

Bucura-te, povatuitoarea întregii feciorii.

Bucura-te, sprijinitoarea curatiei.

Bucura-te, îndreptarea oamenilor.

Bucura-te, cea prin care din cadere ne-am sculat.

Bucura-te, întarirea cea tare a credintei.

Bucura-te, tamâia cea placuta a rugaciunii.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria celor necajiti.



Condacul al 11-lea



Cântarea cea cu totul de umilinta aducem tie, noi robii tai, Nascatoare de Dumnezeu, aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc. potoleste bolile robilor tai celor ce suspina. Îmblânzeste mânia lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra pentru pacatele noastre. Izbaveste-ne din toate necazurile pe noi, robii tai, care strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 11-lea



Faclie primitoare de lumina din carbunele darului lui Dumnezeu aprinsa s-a aratat noua preacinstita icoana ta, Stapâna, spre sfintirea si mângâierea noastra. Iar noi, cu dragoste cinstind-o si cu credinta îngenunchind înaintea ei strigam tie:

Bucura-te, ceea ce cu puternica ta aparare din toate nevoile ne scoti pe noi.

Bucura-te, ceea ce din foamete sufleteasca si trupeasca ne izbavesti pe noi.

Bucura-te, ceea ce cu rugaciunile tale stingi focul patimilor noastre.

Bucura-te, ceea ce ne scapi pe noi de moartea cea vesnica.

Bucura-te, tare ajutatoare în razboaie.

Bucura-te, ceea ce ne acoperi pe noi de navalirea altor neamuri.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de razboiul cel dintre noi.

Bucura-te, ceea ce pazesti pe cei ce calatoresc pe pamânt si pe ape.

Bucura-te, ceea ce izbavesti pe cei robiti.

Bucura-te, grabnica izbavire de îngrozirea lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.



Condacul al 12-lea



Zalog din darurile tale voind sa dai neamului crestinesc icoana ta cea facatoare de minuni, ai daruit-o noua, Maica lui Dumnezeu, de la care celor ce vin cu credinta, izvoare de minuni se revarsa; neputintele se vindeca si necazurile se potolesc. Pentru aceasta cu bucurie strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul al 12-lea



Cântând milele si minunile tale, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, toti te laudam ca pe o tare statatoare a noastra si cu umilinta venim la tine ceea ce te rogi pentru noi. Si cerem ca sa înalti mâinile catre Fiul tau rugându-l ca pururea în viata aceasta si dupa moartea noastra sa nu se departeze milostivirea Lui de la noi, cei ce strigam tie:

Bucura-te, nadejdea noastra în viata aceasta si dupa moartea noastra.

Bucura-te, ceea ce rânduiesti sfârsit dulce si cu pace din viata aceasta tuturor celor ce nadajduiesc spre tine.

Bucura-te, ceea ce esti nadejdea si apararea noastra în ziua judecatii.

Bucura-te, îmblânzirea Dreptului Judecator.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din gheena cea vesnica.

Bucura-te, nadejdea de mântuire a tuturor.

Bucura-te, cheia împaratiei lui Hristos.

Bucura-te, usa raiului.

Bucura-te, pod care duci la ceruri.

Bucura-te, adapostire si buna aparare a tuturor pacatosilor care se caiesc de pacatele lor.

Bucura-te, bucuria îngerilor.

Bucura-te, marirea si mângâierea tuturor dreptilor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.



Condacul al 13-lea



O, întru tot laudata, de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce spre bucuria cerului si a pamântului ai nascut pe Împaratul Hristos, Dumnezeul nostru, auzi glasul smeritilor robilor tai. Primeste aceasta putina rugaciune a noastra si ne izbaveste pe noi din toate nevoile. Vindeca neputintele noastre cele sufletesti si trupesti. Alunga de la noi toata rautatea si întristarea. Daruieste-ne sanatate si cu rugaciunile tale ne izbaveste din munca cea vesnica pe cei ce cântam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!



Acest condac se zice de trei ori.



Apoi se citeste iarasi Icosul întâi: Îngerul cel mai întâi... si Condacul întâi: Aparatoare Doamna... si se face otpustul. Iar apoi se citeste aceasta:



Rugaciune



O, Preasfânta Stapâna de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce esti mai presus decât heruvimii si mai cinstita decât serafimii, Fecioara de Dumnezeu aleasa, bucuria tuturor celor necajiti; da-ne mângâiere si noua celor ce suntem în necazuri ca afara de tine alta scapare si ajutor nu avem. Tu singura esti mijlocitoarea bucuriei noastre si ca Maica lui Dumnezeu si Maica milostivirii, stând înaintea prestolului Preasfintei Treimi, poti sa ne ajuti noua. Ca nimeni din cei ce se roaga tie cu credinta nu este rusinat.

Auzi-ne si acum în ziua necazului nostru pe noi cei ce cadem înaintea icoanei tale si cu lacrimi ne rugam tie. Alunga de la noi toate necazurile si nevoile ce vin asupra noastra, întru aceasta vremelnica viata si prin atotputernica ta mijlocire nu ne lipsi pe noi nici de vesnica si nesfârsita bucurie întru împaratia Fiului tau si Dumnezeului nostru. Amin.



Împarateasa mea cea preabuna, nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, prietena sarmanilor, folositoarea celor neputinciosi si ocrotirea celor necajiti; vezi nevoia si necazul meu. Ajuta-ma ca sunt neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Stii nevoia mea, usureaza-ma de ea precum voiesti caci nu am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta buna mângâiere decât numai pe tine, o, Maica a lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi în vecii vecilor. Amin.


Psalmul 50






Miluieste-ma, Dumnezeule, dupre mare mila Ta, si dupre multimea îndurarilor tale sterge faradelegea mea. Mai vârtos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste, ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit, si rau înaintea Ta am facut, ca sa te indreptatesti întru cuvintele Tale si sa biruiesti când te vei judeca tu. Ca iata întru faradelegi m-am zamislit, si în pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale întelepciunii tale ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu issop, si ma voiu curati; spala-ma-vei, si mai vârtos decât zapada ma voiu albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fata ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge. Inima curata zideste întru mine, Dumnezeule, si Duh drept înnoieste întru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada dela fata ta, si Duhul tau cel Sfânt nu lua dela mine. Da mie bucuria mantuirii tale, si cu duh stapânitor ma întareste. Învata-voi pre cei fara de lege caile tale, si cei necinstitori la tine se vor întoarce. Izbaveste-ma de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea ta. Doamne, buzele mele vei deschide, si gura mea va vesti lauda ta. Ca de-ai fi voit jertfa, as fi dat: arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit; inima înfrânta si smerita Dumnezeu nu va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci binevoi-vei jertfa dreptatii, prinosul si arderi de tot; atunci vor pune pre altarul tau vitei.

Rugăciunile înainte de Dumnezeiasca Împărtăşire








Rugaciunile incepatoare:



In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.



Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !



Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !



Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !



Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.



Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !



Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !



Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.



Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.



Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.



Cantarea intaia



Stih: Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinauntru ale mele.



Paine a vietii celei vesnice sa-mi fie mie Trupul Tau cel sfant, Milostive, Doamne, si scump Sangele Tau, si tamaduire durerilor celor de multe feluri.



Stih: Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.



Invredniceste-ma, Stapane, pe mine, nevrednicul, sa mananc Trupul Tau cel preacurat si sa beau Sangele Tau cel preascump cu credinta si cu dragoste.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Intinat fiind cu lucruri netrebnice eu, ticalosul, nu sunt vrednic sa ma impartasesc cu preacuratul Tau Trup si cu dumnezeiescul Tau Sange, Hristoase, ci fa-ma vrednic de aceasta.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Dumnezeiasca Maica, ceea ce esti buna si binecuvantata, care ai odraslit spicul cel nearat si de mantuire lumii, invredniceste-ma ca, mancandu-L pe Acesta, sa ma mantuiesc.



Cantarea a treia



Da-mi, Hristoase, picaturi de lacrimi, care sa-mi curateasca necuratia inimii mele, ca fiind curatit, in cuget curat, cu credinta si cu frica sa vin, Stapane, spre impartasirea cu Duhul Sfant si spre viata de veci, iubitorule de oameni, si spre indepartarea durerilor si a necazurilor.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Doamne, invredniceste-ma sa ma impartasesc fara de osanda cu preacurat Trupul Tau si cu scumpul Tau Sange, si sa slavesc bunatatea Ta.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Preacurata, ceea ce esti masa a Painii Vietii, Care S-a pogorat de sus, pentru mila, si a daruit lumii viata noua, invredniceste-ma acum si pe mine, nevrednicul, sa gust cu frica din Acesta si sa fiu viu.



Foc si lumina sa-mi fie mie primirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale Taine, Mantuitorule, arzand neghina pacatelor si luminandu-ma peste tot, spre cuvantarea de Dumnezeu cea adevarata; ca nu voi da inselaciunii vrajmasului cele sfinte, nici iti voi da sarutarea inselatoare, ci ca desfranata, cazand inaintea Ta, si ca talharul marturisindu-ma, strig catre Tine : Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta.



Cantarea a patra



Intrupandu-Te, mult Milostive, voit-ai a Te da spre junghiere, ca un miel, pentru pacatele noastre. Pentru aceasta ma rog Tie sa curatesti si pacatele mele.



Tamaduieste ranile sufletului meu, Doamne, si ma sfinteste tot si ma invredniceste Stapane, sa fiu partas dumnezeiestii tale Cine celei de taina, eu, ticalosul.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Sa stam toti cu frica si cu cutremur, tinand ochii inimii in sus si strigand catre Mantuitorul : Intareste-ne si ne intelepteste Milostive Doamne, intru frica Ta.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Fa si mie milostiv pe Cel pe care L-ai purtat in pantecele tau, Stapana, si ma pazeste pe mine, robul tau, neintinat si fara de prihana, ca, primind inlauntrul meu Margaritarul Cel duhovnicesc, sa ma sfintesc.



Cantarea a cincea



Precum ai zis mai inainte, Hristoase, fii acum cu smeritul robul Tau si petrece intru mine precum ai fagaduit, ca iata mananc Trupul Tau cel dumnezeiesc si beau Sangele Tau.



Cuvinte al lui Dumnezeu si Dumnezeule, carbunele Trupului Tau sa-mi fie mie, intunecatului, spre luminare si Sangele Tau spre curatirea intinatului meu suflet.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Avand suflet intinat si buze necurate, nu cutez sa ma apropii de Tine, Hristoase, si sa primesc Trupul Tau; ci fa-ma vrednic de aceasta.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Marie, Maica lui Dumnezeu, care esti salas scump al bunei mirezme, cu rugaciunile tale, fa-ma vas ales pentru a ma impartasi cu Sfintele Taine ale Fiului Tau.



Cantarea a sasea



Mintea si trupul, inima si sufletul, sfinteste-mi-le, Mantuitorule, si ma invredniceste fara de osanda, Stapane, sa ma apropii de infricosatoarele Tale Taine.



Ca instrainandu-ma de patimi, sa am adaugirea harului Tau si intarirea vietii, prin impartasirea cu Sfintele Tale Taine, Hristoase.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Cu frica si cu cutremur sa ne apropiem toti de dumnezeiestile Taine ale lui Hristos si sa primim adevaratul si sfantul Lui Trup si adevaratul, sfantul si scumpul Lui Sange.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Dumnezeule, Cuvantul lui Dumnezeu Cel Sfant, sfinteste-ma acum cu totul pe mine, cel ce vin catre dumnezeiestile tale Taine, pentru rugaciunile Sfintei Maicii tale.



Apoi

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.



Sa nu ma treci cu vederea, Hristoase, pe mine cel ce primesc Painea, adica Trupul Tau si dumnezeiescul Tau Sange, si ma impartasesc cu preacuratele si infricosatoarele Tale taine, Stapane; sa nu-mi fie mie, ticalosul, spre osanda, cci spre viata vesnica si fara de moarte.



Cantarea a saptea



Impartasirea nemuritoarelor tale Taine, Hristoase, sa-mi fie mie acum izvor de bunatati, lumina, viata, nepatimire si solire spre adaugirea si inmultirea dumnezeiestilor Tale bunatati, ca sa Te slavesc pe Tine, Cel ce singur esti bun.



Izbaveste-ma de patimi, de vrajmasi, de nevoi si de tot necazul, pe mine cel ce ma apropii acum cu cutremur, cu dragoste si cu sfiala, Iubitorule de oameni, de Tainele Tale cele nemuritoare si dumnezeiesti si-Ti cant Tie: Bine esti cuvantat, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Suflete al meu ticalos, suflete patimas, spaimanteaza-te vazand preaslavitele Taine; lacrimeaza suspinand si batandu-te in piept, striga si zi: Doamne, curateste-ma pe mine, desfranatul.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Ceea ce ai nascut pe Mantuitorul Hristos mai presus de minte, de Dumnezeu daruita, tie celei curate, ma rog acum eu, robul tau cel necurat; pe mine cel ce voiesc sa ma apropii acum de Tainele cele preacurate, curteste-ma intrutotul de intinaciunea trupului si a sufletului.



Cantarea a opta



Cerestilor, infricosatoarelor si Sfintelor Tale Taine, Hristoase, si Cinei Tale celei dumnezeiesti si de taina si pe mine, cel desnadajduit, acum partas a fi ma invredniceste, Dumnezeule, Mantuitorul meu.



Catre a Ta milostivire alergand, Bunule, cu frica strig catre Tine : Petrece intru mine, Mantuitorule, si eu intru Tine, precum ai zis; ca, iata, indraznind spre mila Ta, manac Trupul Tau si beau Sangele Tau.



Binecuvantam pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu.



Ma cutremur, primind focul, sa nu ma aprind ca ceara si ca iarba. O, infricosatoare Taina. O, milostivire a lui Dumnezeu. Cum eu, tina fiind, ma impartasesc cu dumnezeiescul Trup si Sange si ma fac fara stricaciune.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Cu adevarat, Maica lui Dumnezeu, in pantecele tau S-a copt Painea cea dumnezeiasca a Vietii, pazind nevatamat pantecele tau cel nevinovat. Pentru aceasta te laudam pe tine ca pe hranitoarea noastra, intru toti vecii.



Cantarea a noua



Bun este Domnul, gustati si vedeti; ca de demult pentru noi, precum suntem noi facandu-Se, si odata pe Sine Parintelui Sau ca jertfa aducandu-Se, pururea Se junghie, sfintind pe cei ce se impartasesc cu Dansul.



Cu sufletul si ci trupul sa ma sfintesc, Stapane, sa ma luminez, sa ma mantuiesc, sa-Ti fiu Tie locas prin impartasirea Sfintelor Taine, avandu-Te pe Tine locuitor intru mine, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, facatorule de bine, mult milostive.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Ca focul si ca lumina sa-mi fie mie Trupul si Sangele Tau cel scump, Mantuitor meu, arzand materia pacatului si mistuind spinii patimilor si luminandu-ma tot pe mine cel ce ma inchin dumnezeirii Tale.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Dumnezeu S-a intrupat din sangiurile tale cele curate. Pentru aceasta te laudam pe tine, Stapana, toto neamul si te mareste multimea ingerilor, ca prin tine au vazut pe Cel ce stapaneste toate, luand fiinta omeneasca.



Si indata:

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca, nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh



Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit, nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Usa milostivirii deschide-o noua binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim in tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.



PSALMUL 22



Domnul ma va paste si nimic nu-mi va lipsi.

La loc cu pasune, acolo m-a salasluit; la apa odihnei m-a hranit.

Sufletul meu l-a intors, povatuitu-m-a pe cararile dreptatii, pentru numele Lui.

Ca de voi si umbla in mijlocul umbrei mortii, nu ma voi teme de rele; ca Tu cu mine esti.

Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au mangaiat.

Gatit-ai masa inaintea mea, impotriva celor ce ma necajesc; uns-ai cu untdelemn capul meu si paharul Tau este adapandu-ma ca un puternic.

Si mila Ta ma va urma in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc in casa Domnului, intru lungime de zile.



PSALMUL 23



Al Domnului este pamantul si plinirea lui, lumea si toti cei ce locuiesc in ea.

Acesta pe mari l-a intemeiat pe el si pe rauri l-a asezat pe el.

Cine se va sui in muntele Domnului, si cine va sta in locul cel sfant al Lui?

Cel nevinovat cu mainile si curat cu inima, care n-a luat in desert sufletul sau si nu s-a jurat cu viclesug aproapelui sau,

Acesta va lua binecuvantarea de la Domnul si milostenie de la Dumnezeu, Mantuitorul sau.

Acesta este neamul celor ce-L cauta pe Domnul, al celor ce cauta fata Dumnezeului lui Iacob.

Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice, si va intra Imparatul slavei.

Cine este acesta Imparatul slavei? Domnul cel tare si puternic, Domnul cel tare in razboi.

Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice, si va intra Imparatul slavei.

Cine este acesta Imparatul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Imparatul slavei.



PSALMUL 115



Crezut-am, pentru aceea am grait, iar eu m-am smerit foarte.

Eu am zis intru uimirea mea : "Tot omul este mincinos!".

Ce voi rasplati Domnului pentru toate catemi-a dat mie?

Paharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi chema.

Fagaduintele mele le voi plini Domnului, inaintea a tot poporului Sau.

Scumpa este inaintea Domnului moarttea cuviosilor Lui.

O, Doamne, eu sunt robul tau, eu sunt robul Tau si fiul roabei Tale; rupt-ai legaturile mele.

Tie-Ti voi aduce jertfa de lauda si numele Domnului voi chema.

Fagaduintele mele le voi plini Domnului, inaintea a tot poporului Lui.

In curtile casei Domnului, in mijlocul tau, Ierusalime.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru



si trei metanii.



Si aceste tropare:



Faradelegile mele trece-le cu vederea, Doamne, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara si curateste inima mea, facand-o biserica a preacuratului Tau Trup si Sange si nu ma lepada pe mine de la Fata Ta, Cel ce ai nemasurata mare mila.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.



Spre impartasirea Sfintelor Tale Taine cum voi indrazni eu, nevrednicul ? Ca de voi cuteza sa ma apropii de Tine, laolalta cu cei vrednici, haina ma vadeste ca nu este de cina si osanda voi pricinui preapacatosului meu suflet; ci curateste, Doamne, necuratia sufletului meusi ma mantuieste, ca un iubitor de oameni.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Mare este multimea pacatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu, Curata, la tine alerg, avand trebuinta de mantuire. Cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roaga Fiului tau si Dumnezeului nostru sa-mi daruiasca iertare de relelece am facut, ceea ce esti una binecuvantata.



Apoi, Doamne miluieste (de 40 de ori) si metanii cate vom putea. Dupa aceasta, zicand aceste stihuri, sa fim cu luarea minte spre indreptarea noastra.



Trupul Stapanului vrand sa-L primesti spre hrana,

Fii cu frica sa nu te arzi, ca foc este;

Sangele Lui vrand sa-L bei spre Impartasire,

mergi si cu cei ce te-au mahnit te impaca,

Si asa indrazneste de ia hrana sfanta.

Vrand sa te Impartasesti cu Jertfa de Taina,

Cu al Stapanului Trup facator de viata;

Intru acest chip te roaga cu cutremur:



RUGACIUNEA INTAIA

(a Sfantului Vasile cel Mare)



Stapane Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti izvorul vietii si al nemuririi, Facatorul a toata faptura vazuta si nevazuta, Fiul Tatalui celui fara de inceput, Cel ce esti impreuna-vesnic cu Dansul si impreuna fara de inceput, Care pentru multa bunatate, in zilele cele din urma ai purtat Trup si Te-ai rastignit, si Te-ai jertfit pentru noi cei nemultumitori si nerecunoscatori si cu sangele Tau ai innoit firea noastra cea stricata prin pacat, Insuti Imparate, Cel ce esti fara de moarte, primeste si pocainta mea, a pacatosului, si pleaca urechea Ta catre mine si asculta graiurile mele, ca am gresit, Doamne; gresit-am la cer si inaintea Ta si nu sunt vrednic a cauta spre inaltimea slavei Tale. Ca am maniat bunatatea Ta, calcand invataturile Tale si neascultand poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fara rautate fiind, indelung rabdator si mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine sa pier cu faradelegile mele, in tot chipul asteptand intoarcerea mea. Ca Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tau : "Cu vrere nu voiesc moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu". Ca nu vrei, Stapane, sa pierzi faptura mainilor Tale, nici nu voiesti pierderea oamenilor, "ci vrei ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". Pentru aceasta si eu, desi sunt nevrednic cerului si pamantului si acestei vieti trecatoare, pentru ca m-am supus cu totul pacatului si m-am facut rob dezmierdarilor si am necinstit chipul Tau, dar fiind faptura si zidirea Ta, nu deznadajduiesc de a mea mantuire, eu ticalosul. Ci nadajduind in milostivirea Ta cea fara de margini, vin catre Tine: primeste-ma deci si pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, ca pe desfranata si ca pe talharul, ca pe vamesul si ca pe fiul cel pierdut, si ridica sarcina grea a pacatelor mele, Cel ce ridici pacatul lumii si tamaduiesti neputintele oamenilor; Cel ce chemi la tine pe cei osteniti si impovarati si le dai odihna; Cel ce n-ai venit sa chemi la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi, si ma curateste de toata necuratenia trupului si a sufletului. Invata-ma sa savarsesc sfintenie intru frica Ta, ca, intru curata marturisirea cugetului meu primind particica sfintelor Tale Taine, sa ma unesc cu Sfantul Tau Trup si Sange, si sa Te am pe Tine locuind si petrecand intru mine impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh. Asa, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, sa nu-mi fie mie spre osanda impartasirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale Taine, nici sa ajung neputincios cu sufletul si cu trupul, impartasindu-ma cu nevrednicie; ci da-mi, pana la suflarea mea cea mai de pe urma, fara de osanda sa primesc particica Sfintelor Tale taine, spre impartasirea cu Duhul Sfant, ca merinde pentru viata de veci si raspuns bineprimit, la infricosatorul Tau scaun de judecata, ca si eu, dimpreuna cu toti alesii Tai, sa fiu partas bunatatilor Tale celor nestricacioase, pe care le-ai gatit Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, intru care esti preaslavit in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A DOUA

(a Sfantului Ioan Gura de Aur)



Doamne, Dumnezeul meu, stiu ca nu sunt vrednic, nici in stare ca sa intri sub acoperamantul casei sufletului meu, pentru ca este cu totul pustiu si surpat si nu afli in mine loc potrivit ca sa-ti pleci capul. Ci, precum din inaltime Te-ai plecat pentru noi, pleaca-Te si acum spre smerenia mea. Si precum ai binevoit a Te culca in pestera si in ieslea necuvantatoarelor, asa binevoieste a intra si in ieslea necuvantatorului meu suflet, si in intinatul meu trup. Si precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra si a cina impreuna cu pacatosii in casa lui Simon cel lepros, asa binevoieste a intra si in casa smeritului, leprosului si pacatosului meu suflet. Si precum n-ai indepartat pe desfranata cea pacatoasa, cea asemenea mie, care a venit si s-a atins de Tine, asa Te milostiveste si de mine, pacatosul, care vin si ma ating de Tine. Si precum nu Te-ai scarbit de intinata si necurata ei gura, ce Te-a sarutat, asa nu te scarbi nici de intinata si mai necurata mea gura, nici de buzele mele cele necurate si pangarite, si de limba mea cea cu totul necurata. Ci sa-mi fie mie carbunele preasfantului Tau Trup si al scumpului Tau Sange spre sfintire si spre luminare, spre insanatosirea smeritului meu suflet si trup, spre usurarea greutatii greselilor mele celor multe, spre paza de toata lucrarea diavoleasca, spre indepartarea si mutarea raului si vicleanului meu obicei, spre omorarea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, spre adaugirea dumnezeiescului Tau har si spre dobandirea imparatiei Tale. Ca nu vin la Tine ca un nepasator, Hristoase, Dumnezeule, ci increzandu-ma in bunatatea Ta cea nespusa si ca nu cumva ramanand departe prea multa vreme de impartasirea Ta, sa fiu prins de lupul cel intelegator. Pentru aceasta ma rog Tie, Cel ce singur esti sfant, Stapane: sfinteste-mi sufletul si trupul, mintea si inima, rarunchii si maruntaiele, innoieste-ma tot si inradacineaza frica Ta intru madularele mele si sfintenia Ta fa-o nestearsa de la mine. Si-mi fii mie ajutator si folositor, indreptand in pace viata mea, si invrednicindu-ma a sta dea dreapta Ta, cu sfintii Tai, pentru rugaciunile si mijlocirile Preacuratei Maicii tale si ale slujitorilor tai celor fara de ttrup, ale preacuratelor puteri, si pentru ale tuturor sfintilor, care din veac au bineplacut Tie. Amin.





RUGACIUNEA A TREIA

(a Sfantului Simeon Metafrastul)



Doamne, Cel ce singur esti curat si fara stricaciune, Care pentru nespusa milostivire a iubirii de oameni ai luat toata firea noastra din curatele si feciorestile sangiuri ale celei ce Te-a nascut pe Tine mai presus de fire, cu venirea dumnezeiescului Duh si cu bunavoirea Tatalui celui de-a pururea vesnic, Hristoase Iisuse, intelepciunea lui Dumnezeu, pacea si puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tau patimile cele de viata facatoare si mantuitoare : crucea, piroanele, sulita, moarte, omoara-mi patimile cele trupesti, care imi strica sufletul. Cel ce cu ingroparea Ta ai pradat imparatia iadului, ingroapa-mi sfaturile mele cele viclene, prin ganduri bune si risipeste duhurile cele viclene. Cel ce cu Invierea Ta cea de a treia zi si de viata purtatoare ai ridicat pe stramosul cel cazut, ridica-ma si pe mine, cel ce am alunecat in pacat, punandu-mi inainte lacrimi de pocainta. Cel ce cu preaslavita inaltarea Ta la cer ai indumnezeit trupul pe care l-ai luat si l-ai cinstit cu sederea de-a dreapta Tatalui , invredniceste-ma prin impartasirea Sfintelor Tale Taine sa dobandesc partea cea de-a dreapta a celor mantuiti. Cel ce prin pogorarea mangaietorului Duh ai facut vase cinstite pe sfintii Tai ucenici, arata-ma si pe mine a fi locas al venirii Lui. Cel ce vei veni iarasi sa judeci toata lumea intru dreptate, binevoieste sa Te intampin si eu pe nori, pe Tine Judecatorul si Facatorul meu, impreuna cu toti Sfintii Tai, ca neincetat sa Te slavesc si sa Te laud pe Tine, impreuna cu Parintele Tau cel fara de inceput si cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A PATRA

(a Sfantului Simeon Metafrastul)



Precum voi sta inaintea infricosatorului si nefatarnicului Tau scaun de judecata, Hristoase Dumnezeule, primind intrebare si dand raspuns de relele ce am facut, asa si astazi, mai inainte de a sosi ziua osandirii mele, stand la Sfantul Tau altar, inaintea Ta si inaintea infricosatorilor si sfintilor Tai ingeri, fiind induplecat de marturia cugetului, pun inainte faptele mele cele rele si faradelegile, dandu-le pe fata si vadindu-le. Ci vezi Doamne, smerenia mea si-mi iarta toate pacatele mele; vezi ca s-au inmultit mai mult decat perii capului meu faradelegile mele. Caci ce rau n-am savarsit? Ce pacat n-am facut? Ce rau nu mi-am inchipuit in sufletul meu? Ca iata si cu faptele am facut desfranare si preadesfranare, mandrie, trufie, batjocura, hula, vorba desarta, infierbantare la ras, betie, lacomie a pantecelui, mancare peste masura, rautate, pizma, iubire de argint, iubire de avutie, camatarie, iubire de mine insumi, iubire de marire, hrapire, nedreptate, agonisire de rusine, invidie, graire de rau, faradelege; toate simturile si toate madularele mi le-am intinat si le-am stricat si de nici o treaba le-am facut, ajungand cu totul salas diavolului. Si stiu, Doamne, ca faradelegile mele au covarsit capul meu, dar multimea indurarilor Tale este neasemanata, si mila bunatatii Tale cea fara de rautate este nespusa si nu este nici un pacat care sa biruiasca iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta preaminunate Imparate, fara de rautate Doamne, ,fa minunate milele tale spre mine pacatosul; arata-mi puterea bunatatii Tale, arata-mi taria milostivirii Tale celei indurate si me primeste pe mine pacatosul, cel ce ma intorc, primeste-ma cum ai primit pe fiul cel pierdut, pe talharul si pe desfranata. Primeste-ma pe mine cel ce peste masura Ti-am gresit si cu cuvantul, si cu lucrul si cu pofta cea fara de cale si cu gandul cel dobitocesc. Si precum ai primit pe cei ce au venit in al unsprezecelea ceas, care nimic vrednic n-au lucrat, asa ma primeste si pe mine, pacatosul; ca mult am gresit si m-am spurcat si am scarbit Duhul Tau cel Sfant si am maniat milostivirea Ta cea uibitoare de oameni, cu lucrul, cu cuvantul si cu gandul, noaptea sau ziua, pe fata si intr-ascuns, cu voie si fara de voie.

Si stiu ca vei pune inaintea mea pacatele mele in acelasi chip in care le-am facut si ma vei intreba de cele ce cu stiinta, fara de iertare, am gresit. Ci Doamne, nu cu judecata Ta cea dreapta, nici cu mania ta sa ma mustri pe mine si nici cu urgia Ta sa ma pedepsesti. Miluieste-ma, Doamne, ca nu sunt numai neputincios, ci si zidirea Ta sunt. Ca Tu Doamne, ai intarit peste mine frica Ta, dar eu am facut rautate inaintea Ta. Tie unuia am gresit; dar Te rog sa nu intri la judecata cu robul Tau. Ca de vei cauta la faradelegi, Doamne, Doamne, cine va putea sta inaintea Ta. Ca eu sunt adancul pacatului si nu sunt vrednic, nici in stare a cauta si a privi la inaltimea cerului, din pricina multimii pacatelor mele, celor fara de numar; ca toate lucrurile rele, inchipuirile si mestesugirile diavolesti, toata rautatea iadului, indemnurile spre pacat, dezmierdarile si alte patimi nenumarate n-au lipsit de la mine. Caci, cu ce fel de pacate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot pacatul l-am facut, toata desfatarea neiertata am lasat sa intre in sufletul meu. Netrebnic m-am facut inaintea Ta, Dumnezeul meu, si inaintea oamenilor. Cine ma va ridica pe miine, cel ce am cazut intru atatea pacate rele? Doamne, Dumnezeul meu, de mai este pentru mine nadejde de mantuire, de biruieste iubirea Ta de oameni multimea faradelegilor mele, fii mie Mantuitor si dupa indurarile si milele Tale slabeste, lasa, iarta-mi toate cate am gresit Tie; ca s-a umplut de multe rele sufletul meu si nu aflu intru mine nadejde de mantuire. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si sa nu-mi rasplatesti mie dupa faptele mele, ci intoarce-ma, sprijineste-ma, izbaveste sufletul meu de relele ce au crescut intr-ansul si de agonisirile lui cele cumplite. Miluieste-ma pentru mila Ta, ca unde s-a inmultit pacatul sa prisoseasca harul Tau, si sa Te laud si sa Te slavesc in toate zilele vietii mele. Ca Tu esti Dumnezeul celor ce gresesc si Tie slava inaltam, impreuna si Parintelui Tau celui fara de inceput si Preasfantului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A CINCEA

(a Sfantului Ioan Damaschin)



Stapane, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta pacatele oamenilor, ca un bun si iubitor de oameni, treci cu vederea toate greselile mele cele cu stiinta si cu nestiinta, si ma invredniceste sa ma impartasesc, fara de osanda, cu dumnezeiestile, preaslavitele, preacuratele si de viata facatoarele Tale Taine, nu spre osanda, nici spre adaugirea pacatelor, ci spre curatie si sfintire si spre dobandirea vietii si imparatiei ce va sa fie, spre zid si ajutor, spre izgonirea celor potrivnici si spre pierderea greselilor mele celor multe; ca Tu esti Dumnezeul milei si al indurarilor si al iubirii de oameni si Tie slava inaltam, impreuna si Tatalui si Duhului Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A SASEA

(a Sfantului Vasile cel Mare)



Stiu, Doamne, caci cu nevrednicie ma impartasesc cu preacuratul Tau Trup si cu scump Sangele Tau, si vinovat sunt, si osanda mie insumi mananc si beau, neputandu-mi da seama, precum se cuvine, de Trupul si Sangele Tau, Hristoase, Dumnezeul meu. Ci indraznind spre indurarile Tale, ma apropii de Tine, Cel ce ai zis : "Cel ce mananca Trupul Meu, si bea Sangele Meu, intru Mine ramane si Eu intru dansul". Deci, milostiveste-Te, Doamne, si nu ma pedepsi pe mine pacatosul, ci fa cu mine dupa mila Ta. Si sa-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tamaduire si curatire, spre luminare si paza, spre mantuirea si sfintirea sufletului si a trupului, spre izgonirea a toata nalucirea, a faptei rele si a lucrarii diavolesti, care se lucreaza cu gandul intru madularele mele, spre indraznirea si dragostea cea catre Tine, spre indreptarea si intarirea vietii, spre inmultirea faptei celei bune si a desavarsirii, spre plinirea poruncilor si spre impartasirea cu Sfantul Duh, ca merinde pentru viata de veci si spre raspuns bineprimit la infricosatorul Tau scaun de judecata, iar nu spre certare, sau spre osanda.





RUGACIUNEA A SAPTEA

(a Sfantului Simeon Noul Teolog)



Din buze spurcate, din inima pangarita, din limba necurata, din suflet spurcat, primeste-mi rugaciunea, Hristoase al meu, si neinlaturandu-mi nici cuvintele, nici obisnuintele, nici nerusinarea, da-mi voie a grai cu indrazneala cele ce voiesc, Hristoase al meu, si mai vartos ma si invata ce mi se cuvine a face si a grai. Gresit-am mai mult decat desfranata, care afland unde salasluiesti, cumparand mir, cu indrazneala a venit sa unga picioarele Tale, ale Stapanului meu Hristos si Dumnezeului meu. Cum pe aceea, apropiindu-se din inima, n-ai lepadat-o, nici de mine nu Te scarbi, Cuvinte, ci da-mi sa tin si sa sarut picioarele Tale si cu izvor de lacrimi, ca si cu niste mir de mult pret, cu indrazneala sa le ung. Spala-ma cu lacrimile mele, curateste-ma cu ele, Cuvinte. Iarta-mi greselile si imi da indreptare ... Stii multimea rautatilor mele, stii si bubele mele si ranile mi le vezi dar si credinta mi-o stii, vointa mi-o vezi si suspinele mi le auzi. Nu se ascunde ineintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Facatorul si Izbavitorul meu, nici picatura de lacrimi, nici din picatura vreo parte. Cele inca nesavarsite de mine le-au cunoscut ochii Tai si in cartea Ta se afla scrise si inca cele nefacute de mine. Vezi smerenia mea, vezi-mi osteneala cata este si toate pacatele mi le iarta, Dumnezeule a toate, incat, cu inima curata, cu gandul infricosat si cu sufletul smerit sa ma impartasesc cu Tainele Tale cele preacurate si preasfinte, cu care se indumnezeieste si se face viu tot cel ce mananca si bea din ele cu inima curata, ca Tu ai zis, Stapanul meu : "Tot cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu, intru Mine ramane si Eu intru dansul". Cu totul adevarat este cuvantul Stapanului si Dumnezeului meu, ca cel ce se impartaseste cu Darurile cele dumnezeiesti si indumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu, Cel ce esti din Lumina cea cu trei straluciri, Care lumineaza lumea. Deci, pentru ca sa nu raman singur, fara de Tine, Datatorule de viata, suflarea mea, viata mea, bucuria mea, mantuirea lumii, pentru aceasta m-am apropiat de Tine, precum vezi, cu lacrimi si cu sufletul umilit. Ma rog sa iau izbavirea de greselile mele si sa ma impartasesc fara de osanda cu Tainele Tale cele datatoare de viata si fara de prihana, ca sa ramai precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticalos, ca sa nu ma rapeasca cu viclesug inselatorul, aflandu-ma departat de harul Tau, si inselandu-ma sa ma indeparteze si de indumnezeitoarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad inaintea Ta si cu caldura strig catre Tine: Precum pe fiul cel pierdut si pe desfranata, care au venit la Tine, i-ai primit, asa ma primeste si pe mine, desfranatul si spurcatul, Milostive, care cu suflet umilit vin acum la Tine. Stiu, Mantuitorule, ca altul ca mine n-a gresit Tie, nici a facut faptele pe care le-am facut eu. Dar si aceasta stiu, ca marimea greselilor mele si multimea pacatelor mele nu covarsesc rabdarea cea multa a Dumnezeului meu, nici iubirea Lui de oameni cea inalta; ci pe cei ce fierbinte se pocaiesc, cu mila indurarii ii curatesti si ii luminezi si cu lumina ii unesti, partasi Dumnezeiririi Tale facandu-i fara pizmuire, si lucru strain de gandurile ingeresti si omenesti vorbesti cu ei, de multe ori, ca si cu niste prieteni ai Tai adevarati. Acestea ma fac indraznet, acestea imi dau aripi, Hristoase al meu, si punandu-mi nadejdea in multele Tale binefaceri fata de noi, bucurandu-ma si cutremurandu-ma, cu focul ma impartasesc, iarba uscata fiind eu, si - straina minune - ma racoresc nears, ca rugul de demult, care, aprins fiind, nu se mistuia. Pentru aceasta, cu gand multumitor si cu multumitoare inima, cu multumitoare madulare ale sufletului si ale trupului meu ma inchin si Te maresc si Te preaslavesc pe Tine, Dumnezeul meu, Cel ce cu adevarat esti binecuvantat, acum si in veci. Amin.





RUGACIUNEA A OPTA

(a Sfantului Ioan Gura de Aur)



Dumnezeule, slabeste, lasa, iarta-mi toate greselile cate Ti-am gresit Tie, sau cu cuvantul, sau cu lucrul, sau cu gandul, cu voie sau fara de voie, cu stiinta sau cu nestiinta, toate mi le iarta ca un bun si de oameni iubitor. Si pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tai ingeri, ale sfintelor puteri si ale tuturor sfintilor care au bineplacut Tie in veac, binevoieste ca fara osanda sa primesc sfantul si preacuratul Tau Trup si sfantul Tau Sange spre tamaduirea sufletului si a trupului si spre curatirea gandurilor mele celor rele. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A NOUA

(a Sfantului Ioan Gura de Aur)



Nu sunt vrednic, Stapane Doamne, sa intri sub acoperamantul sufletului meu, ci de vreme ce Tu, ca un iubitor de oameni, vrei sa locuiesti intru mine, indraznind ma apropii. Porunceste-mi, si voi deschide usile pe care Tu Insuti le-ai zidit si intra cu iubirea Ta de oameni, pe care pururea o ai. Intra si lumineaza cugetul meu cel intunecat. Si cred ca aceasta vei face, ca n-ai indepartat pe desfranata care a venit la Tine cu lacrimi, nici pe vamesul care s-a pocait nu l-ai alungat, nici pe talharul care a cunoscut imparatia Ta nu l-ai izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a pocait nu l-ai lasat cum era; ci pe toti care au venit la Tine cu pocainta i-ai randuit in ceata prietenilor Tai, Cel ce singur esti binecuvantat totdeauna, acum si in vecii nesfarsiti. Amin.





RUGACIUNEA A ZECEA

(a Sfantului Ioan Gura de Aur)



Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, slabeste, lasa, milostiveste-Te si-mi iarta mie pacatosului, netrebnicului si nevrednicului robului Tau caderile in pacat, smintelile si greselile mele toate cate am pacatuit fata de Tine, din tineretile mele pana in ziua si in ceasul de acum, fie cu stiinta, fie din nestiinta, cu cuvantul sau cu fapta, sau cu gandul, sau cu cugetul cu deprinderile si cu toate simturile mele. Si, pentru rugaciunile celei ce fara de prihana Te-a nascut pe Tine, ale Preacuratei si pururea Fecioarei Maria, Maicii tale, singura nadejde neinfruntata, ocrotitoare si izbavitoare a mea, invredniceste-ma fara de osanda sa ma impartasesc cu preacuratele, nemuritoarele, de viata facatoarele si infricosatoarele Tale Taine, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci, spre sfintire, spre luminare, spre tarie, spre vindecare si spre sanatate sufletului si a trupului si spre stergerea si pierderea cu totul a cugetelor, a gandurilor si a deprinderilor mele celor rele, si a nalucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene si intunecate. Ca a Ta este imparatia si puterea, slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A UNSPREZECEA

(a Sfantului Ioan Damaschin)



Inaintea usilor casei Tale stau si de gandurile cele rele nu ma departez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care ai indreptat pe vamesul si ai miluit pe cananeeanca si ai deschis talharului usile raiului, deschide-mi si mie indurarile iubirii Tale de oameni si ma primeste pe mine, cel ce vin si ma ating de Tine, ca pe desfranata si pe cea cu scurgerea de sange. Ca aceasta atingandu-se de marginea hainei Tale, prea lesne a luat tamaduire, iar aceea, cuprinzand preacuratele Tale picioare, a dobandit dezlegare de pacate. Iar eu, ticalosul, intreg Trupul Tau cutezand a-L primi, sa nu fiu ars, ci ma primeste ca si pe dansele, si-mi lumineaza simtirile cele sufletesti, arzand nelegiuirile pacatelor mele, pentru rugaciunile celei ce fara de samanta Te-a nascut pe Tine, si ale puterilor ceresti, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.





RUGACIUNEA A DOUASPREZECEA

(a Sfantului Ioan Gura de Aur)



Cred Doamne si marturisesc, ca Tu esti cu adevarat Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Care ai venit in lume sa mantuiesti pe cei pacatosi dintre care cel dintai sunt eu. Inca cred ca acesta este insusi preacurat Trupul Tau si acesta este insusi scump Sangele Tau. Deci ma rog Tie: Miluieste-ma si-mi iarta greselile mele cele de voie si cele fara de voie, cele cu cuvantul sau cu lucrul, cele cu stiinta si cu nestiinta si ma invredniceste fara de osanda sa ma impartasesc cu preacuratele Tale taine, spre iertarea pacatelor mele si spre viata de veci. Amin.



Deci, mergand sa te impartasesti, sa zici in taina acceste stihuri ale lui Metafrast:



Iata ma apropii de Sfanta Impartasire

Si impartasindu-ma, Doamne, sa nu ma arzi.

Ca Tu esti foc, si arzi pe cei nevrednici,

Ci, curateste-ma de toata-ntinarea.

Apoi :



Cinei Tale celei de taina, Fiul lui Dumnezeu, astazi, partas ma primeste, ca nu voi spune vrajmasilor Tai taina Ta, nici sarutare Iti voi da ca Iuda; ci ca talharul marturisindu-ma strig Tie : Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta.



Dupa aceea, stihurile acestea:



Sangele Cel indumnezeitor, privind, te spaimanteaza, omule,

Ca foc este si arde pe cei nevrednici.

Dumnezeiescul Trup ma indumnezeieste si ma hraneste,

Imi indumnezeieste sufletul, si-mi hraneste minunat mintea.



Apoi aceste tropare:



Indulcitu-m-ai cu dorul Tau, Hristoase, si m-ai schimbat cu dumnezeiasca Ta dragoste : ci arde cu focul cel fara de materie pacatele mele si ma invredniceste a ma satura de desfatarea care este intru Tine, ca de amandoua veselindu-ma, sa slavesc, Bunule, venirea Ta.



Intru stralucirile sfintilor Tai, cum voi intra eu, nevrednicul ? Ca de voi indrazni sa intru in camara, haina ma vadeste ca nu este de nunta, si voi fi legat si lepadat de ingeri. Ci curateste, Doamne, intinaciunea sufletului meu si ma mantuieste, ca un iubitor de oameni.



Dupa aceasta, se zice aceasta:



RUGACIUNE



Stapane, Iubitorule de oameni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, sa nu-mi fie mie spre osanda Sfintele acestea, pentru ca sunt nevrednic, ci spre curatirea si sfintirea sufletului si a trupului si spre arvunirea vietii si a imparatiei ce va sa vie. "Iar mie bine-mi este a ma lipi de Dumnezeu si a pune in Domnul nadejdea mantuirii mele".



Apoi:



Cinei Tale celei de taina, Fiul lui Dumnezeu, astazi, partas ma primeste, ca nu voi spune vrajmasilor Tai taina Ta, nici sarutare Iti voi da ca Iuda; ci ca talharul marturisindu-ma strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta.


Canon de rugăciune a copiilor








Cântarea 1-a



Doamne, miluieşte-i pe părinţii şi pe fraţii mei!



Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Care ai binecuvântat nunta din Cana Galileii, arătând-o curată şi sfântă, şi Care ai revărsat binecuvântările Tale fără de număr peste familiile creştine, binecuvântează şi sfinţeşte şi casa noastră, pe părinţii, pe fraţii şi pe toţi cei de aproape ai noştri.



Doamne, miluieşte-i pe părinţii şi pe fraţii mei!



Rânduind Tu ca familia să fie chip al Bisericii, fiind loc al sălăşluirii Tale, ne bucurăm şi Îţi mulţumim, Doamne, rugându-ne să ne ocroteşti după mare mila Ta, ca nu cumva din lucrarea vrăjmaşului să ne îndepărtăm de Tine.



Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.



O, Îngere al Domnului, care de când m-am unit prin Botez cu Mântuitorul Hristos îmi luminezi viaţa, ajută-mă să mă port în toate zilele vieţii mele ca un mădular vrednic al Bisericii, ca tinereţea mea să fie ferită de cădere şi să aduc părinţilor mei numai bucurie, şi nu întristare.



Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.



Maica Domnului, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, acoperă cu sfântul tău acoperământ casa noastră, pe toţi cei ce vieţuiesc în ea şi pe toţi cei ce intră într-însa, miluindu-i cu darul tău.







Cântarea a 3-a



Doamne . . .



Mântuitorule Preabun, Care ai înmulţit cele cinci pâini şi cei doi peşti în pustie, săturând cu ele mii de oameni, trimite binecuvântările Tale bogate şi peste casa noastră, ca nu cumva pentru păcatele noastre să ne lipsească cele de trebuinţă.



Doamne . . .



Dumnezeu, Care poartă grijă de păsările cerului şi de crinii ţarinii, poartă de grijă mai ales celor care Îl cheamă cu dragoste şi evlavie, împlinind toate lipsurile lor.



Slavă . . .



Sfinte Nicolae, ştiu că nu numai pe tatăl care voia să-şi dea fetele la desfrânare, neavând nici un fel de avuţie, l-ai ajutat să nu cadă în păcat din pricina sărăciei, ci de multe ori ai ajutat altor creştini încercaţi de lipsuri; pentru aceea te rugăm să veghezi şi asupra familiei noastre.



Şi acum . . .



Cine va spune toate minunile tale, Preasfântă Fecioară? Că de multe ori ai trimis cele ce le lipseau creştinilor aflaţi în grele nevoi, izbăvindu-le casele de lipsuri şi sufletele de cădere.







Cântarea a 4-a



Doamne . . .



Sănătate ai dat bolnavilor care Te rugau aceasta, vindecându-i cu puterea Ta dumnezeiască. Cu această putere, Doamne, Te rog să-i păzeşti pe părinţii, pe fraţii şi pe cei de aproape ai mei, de toată boala şi de toată neputinţa.



Doamne . . .



Doamne, ajută-ne să ducem fără cârtire crucea bolii, atunci când va fi trimisă asupra noastră, ştiind că nici un fir de păr din capul nostru nu se clinteşte fără voia Ta.



Slavă . . .



Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon, dimpreună cu toţi Sfinţii care aţi primit de la Dumnezeu darul tămăduirii, cad înaintea voastră şi vă rog să fiţi voi doctorii familiei noastre, ca ori de câte ori vom fi încercaţi de boală, cu ajutorul vostru să dobândim izbăvirea de ea.



Şi acum . . .



Cine nu s-a mirat auzind cum ai vindecat atâta mulţime de bolnavi, cum boala a fugit ori de câte ori ai fost tu chemată cu credinţă? O, Maică Sfântă, ai grijă de noi când boala se abate asupra noastră.







Cântarea a 5-a



Doamne . . .



Fiul lui Dumnezeu nu S-a ferit de cruce, ci a arătat-o pe aceasta cale a mântuirii. Te rugăm, Doamne, ajută-ne să biruim toate încercările prin care vom trece, fiind întăriţi prin harul Tău.



Doamne . . .



Calea mântuirii nu este calea desfătării şi a plăcerilor, ci este calea cea strâmtă şi plină de încercările îngăduite de Dumnezeu pentru curăţirea sufletelor noastre.



Slavă . . .



Sfinţilor Mucenici care bine v-aţi nevoit, fiind chinuiţi în multe feluri pentru credinţa voastră, şi nu v-aţi lepădat de Hristos, ajutaţi-ne să ne ducem crucea fără să cădem din pricina slăbiciunilor noastre.



Şi acum . . .



Nimeni nu a suferit mai mult decât tine, Sfântă Fecioară, care L-ai văzut pe Fiul tău răstignit pe cruce de cei fără de lege. Tu, care ştii durerile şi necazurile noastre, ajută-ne să fim izbăviţi de ele.



Cântarea a 6-a



Doamne . . .



La Tine cad, Doamne Iisuse Hristoase, şi-Ţi mărturisesc neputinţa mea şi slăbiciunile tinereţilor mele. Înţelepţeşte-mă, Doamne, ca în toţi anii vieţii să duc lupta cea bună împotriva patimi­lor, ca să nu fiu lipsit de harul Tău.



Doamne . . .



Plata păcatului este moartea şi mulţi s-au lipsit de mântuire, fiind iubitori de patimi. Ajută-ne, Doamne, să nu fim biruiţi de patimi şi de pofte, ca să nu ajungem în adâncurile iadului.



Slavă . . .



Sfinţilor şi Sfintelor care prin posturi şi nevoinţe îndelungate aţi biruit patimile şi poftele, arătându-vă îngeri în trup, fiţi ajutătorii noştri în lupta cu necuratele patimi şi cu necuraţii diavoli.



Şi acum . . .



Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi şi pe toţi pomeniţii noştri, apărându-ne de atacurile îngerilor căzuţi şi ferindu-ne de căderea în patimi.



Cântarea a 7-a



Doamne . . .



Nu este păcat care să biruiască iubirea Ta de oameni, Hristoase Dumnezeule; de aceea îndrăznesc să Te rog ca, oricât de mult ar cădea părinţii şi fraţii mei, Tu să le luminezi mintea ca să se ridice.



Doamne . . .



Te rog, Mântuitorule, Care ai venit să-i aduci nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă, ajută-ne să nu cădem în păcate aducătoare de moarte, iar de vom cădea din pricina slăbiciunilor noastre, să trimiţi peste noi duhul pocăinţei.



Slavă . . .



Sfântă Maria Egipteanca, dimpreună cu Sfântul Ciprian care a devenit din vrăjitor Arhiereu, şi de cununa muceniciei s-a învrednicit, şi cu toţi cei care, după căderi şi întinări fără de număr, prin pocăinţă au dobândit sfinţenia, vă rog să aveţi grijă şi de mine, de părinţii şi de fraţii mei, ca, ori de câte ori vom cădea în păcate, să ne ridicăm degrabă.



Şi acum . . .



Maica Domnului, vas al curăţiei şi al evlaviei, te rog să ne ajuţi pe noi să ne ridicăm dacă vom cădea în cursele necuratului diavol şi să ne curăţim sufletele prin Taina Spovedaniei.







Cântarea a 8-a



Doamne . . .



Duhul Tău cel Sfânt, Doamne, să vină peste casa noastră, peste toţi cei care Te caută şi Te cheamă în ajutor, rugându-se să-i acoperi cu darul Tău.



Doamne . . .



Sfinţeşte-ne, Preabunule Doamne, trimiţându-ne darurile Sfântului Duh: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei-credinţe.



Slavă . . .



Toate cetele Sfinţilor, Sfinţilor Apostoli, Sfinţilor Prooroci, Sfinţilor Mucenici, Sfinţilor Ierarhi, Cuvioşilor Părinţi şi Cuvioaselor Maici, vă rog să binecuvântaţi casa noastră şi pe toţi cei ce vieţuim într-însa, călăuzindu-ne pe calea sfinţeniei.



Şi acum . . .



Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, arată-ne calea pe care să mergem pentru a dobândi curăţia sufletului şi a trupului, ca să Îl urmăm cu credinţă pe Mântuitorul Hristos, purtându-ne crucea până la moarte.







Cântarea a 9-a



Doamne . . .



Mântuieşte-ne, Doamne, că pentru aceasta ai venit în lume, şi pentru aceasta ai murit pe cruce! Mântuieşte-ne Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu!



Doamne . . .



Ajută-ne, Doamne, ca până la sfârşitul vieţii noastre să ne dorim şi să căutăm mântuirea, cugetând la bunurile pe care le-ai dăruit celor ce s-au învrednicit de darul Tău.



Slavă . . .



Sfintelor Puteri cereşti şi toţi Sfinţii care ocrotiţi lumea cu puterea pe care v-a dat-o Dumnezeu, aveţi grijă şi de cei de aproape ai mei, de părinţii şi de fraţii mei, călăuzindu-i spre Împărăţia cerească.



Şi acum . . .



Poartă spre cer eşti, Născătoare de Dumnezeu, celor ce te laudă pe tine. Te rog ca la Înfricoşătoarea Judecată, când vei sta de-a dreapta Fiului tău, să Îl rogi să ne dăruiască mântuirea.







Rugăciunile copiilor pentru părinţi



Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Care împuterniceşti florile şi verdeaţa de pe tot pământul cu căldura soarelui Tău, şi sufletul omenesc cu căldura iubirii Tale; Tu, Cel ce toate le-ai zidit de bunăvoia Ta în cer şi pe pământ şi pe toate le păstrezi prin dragoste şi milă, revarsă, mult-îndurate Doamne, peste sufletul meu cel slab şi umilit care se închină Ţie, bunătatea şi darul Tău şi iubire şi milă peste părinţii mei, peste mai-marii mei şi peste toţi aceia care se ostenesc pentru mine şi care m-au ajutat cu sfatul şi bunătatea lor. Fă din sufletul meu un soare călduros pentru sufletul lor, ca fiecare din ei să simtă din îndestulare mângâierile şi ajutorul cel venit de la Tine şi revărsat asupra lor prin rugăciunile şi prin dragostea mea fiască.



Îţi vorbeşte, Părinte, inima mea de fiu (fiică), ştiind că Tu cunoşti lăuntrul nostru şi că nu Te vei întoarce de la inima mea, deschisă tuturor acelora pentru care Te rog; dăruieşte-mi, Doamne, înţelepciune, ca să nu uit niciodată, nici în supărări, nici în necazuri şi nici în bucurie, învăţătura Ta, cum că „binecuvântările părinţilor întăresc casele fiilor“, şi iarăşi: „cununa bătrânilor sunt fiii lor şi fală fiilor sunt părinţii lor“. Pentru aceasta, rogu-Te, Doamne, slăvite Împărate şi bunule Părinte, întăreşte-mă să cresc înaintea feţei lor cu temerea de Tine şi cu ruşinea de oameni, pentru ca, prin curăţirea de orice rău, prin împlinirea oricărui bine, prin fuga de orice păcat şi prin setea de orice virtute, viaţa mea să fie spre mântuirea mea şi a lor.



Că Tu eşti, Doamne, Cel ce odinioară ai zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor“, şi Ţi-ai pus dumnezeieştile Tale mâini peste capetele lor şi i-ai binecuvântat. Însuţi Tu, Doamne, Iisuse Hristoase, trimite din cerul Tău cel preaînalt binecuvântarea Ta peste mine, robul Tău, şi ajută-mi să fac bucurie părinţilor mei şi să umblu întru cărările Tale cele sfinte, săvârşind numai ce este bun şi plăcut Ţie, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.







Doamne, Dumnezeule, rugându-mă Ţie pentru tatăl meu şi pentru mama mea, împlinesc una din cele mai sfinte îndatoriri pe care Tu le-ai pus asupra mea, care este să-i cinstesc şi să-i iubesc din tot sufletul meu şi din toată inima mea. Cea mai dintâi îndatorire a mea faţă de ei este aceea de a mă ruga Ţie, întotdeauna, pentru sănătatea şi fericirea lor şi de a-i ajuta din toate puterile mele.



O, Dumnezeule Îndurate şi Puternice, Care binecuvântezi pe copii pentru părinţii lor şi adesea, în dreapta Ta mânie, îi pedepseşti pentru greşelile lor: primeşte mulţumirea mea umilită, pentru binefacerile, bucuriile şi binecuvântările pe care le reverşi neîncetat asupra lor. Trimite-le, Preabunule, acum şi totdeauna binecuvântările Tale şi le iartă lor greşelile pe care, ca nişte oameni, le vor fi făcut.



Tu îmi porunceşti să respect în ei puterea Ta şi să le fiu recunoscător pentru viaţa pe care mi-ai dat-o prin ei şi pentru toate îngrijirile şi purtarea de grijă pe care au avut-o şi o au pentru mine. Ajută-mi, dar, să urmez poruncile Tale cele sfinte; să le fiu supus, ascultător şi să nu fac nimic care să-i amărască şi să-i întristeze. Răsplăteşte-le, Preabunule, cu facerile Tale de bine, pentru dragostea şi îngrijirea neadormită de totdeauna ce au pentru mine. Apără-i de toate nenorocirile şi întristările. Dă-le viaţă îndelungată, fericită, liniştită şi cu bună înţelegere. Fă-i pe ei părtaşi binecuvântărilor Sfinţilor Tăi. Înmulţeşte roadele ostenelilor lor. Fă să prisosească peste ei binefacerile Tale şi să sporească în virtuţi şi întru îndestulare, ca să Te binecuvântăm în toate zilele vieţii noastre. Amin.







Rugăciunea copiilor pentru fraţi şi surori



Doamne, Dumnezeul nostru, Ţie mă rog, cu toată umilinţa: ţine pe fraţii mei (sau fratele meu) şi pe surorile (sau sora) mele în sănătate deplină şi împărtăşeşte-le lor darul Tău cel sfânt, ca să umble întotdeauna pe cărările Tale şi să facă întotdeauna cele plăcute Ţie. Dă-ne, Doamne, ca de acum şi până la capătul vieţii noastre să ne iubim şi să ne cinstim unii pe alţii; căci ce este mai bun şi mai frumos decât a locui fraţii împreună? Aşa, Doamne, ascultă rugăciunea mea şi Te îndură spre noi. Că bun şi iubitor de oameni eşti şi Ţie slavă Îţi înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin